România și Bulgaria par pregătite să joace un rol mai important în disputa dintre Ucraina și Rusia, dar și în criza refugiaților, potrivit unei analize publicate pe site-ul de analize Stratfor.
Cele două țări vor fi atrase tot mai mult în evoluțiile politice și de securitate din Europa, Rusia și Turcia, ceea ce ar putea duce la creșterea rolului lor, este concluzia analizei menționate.
Peste un milion de migranți, veniți din zonele de război din Siria, Irak și Afganistan, au intrat pe continent în 2015.
Însă, criza refugiațiilor nu a afectat până acum nici România și nici Bulgaria, cele două state nefiind pe ruta de intrare a acestor imigranți, rută ce pornește din Turcia și traversează Grecia și Balcanii de Vest, pentru a ajunge în Germania și statele nordice.
România și Bulgaria au primit refugiați în cadrul programului UE de relocare, dar numărul este neglijabil, de câteva zeci pentru fiecare dintre ele.
Dacă ruta se schimbă sau, și mai grav, dacă Acordul Uniunii cu Turcia pică, traseul de tranzit spre Europa bogată s-ar putea muta prin România și Bulgaria.
De altfel, în luna martie, Macedonia a închis granița cu Grecia, astfel încât s-au deschis două posibile noi căi de deviere a rutelor refugiaților: spre vest, prin Italia, sau de-a lungul unei rute estice, care include Bulgaria și România.
Într-un astfel de scenariu, Bulgaria este cea mai expusă apariției unor probleme interne, provocate de sensibilitățile etnice și religioase existente din cauza numărului mare al minorității turce din țară și a populației sensibil mai mici decât cea a României (7,2 milioane de locuitori, comparativ cu aproximativ 20 de milioane).
Premierul bulgar Boiko Borisov se opune ca țara sa să devină „rută alternativă” pentru migranți, și colaborează cu Macedonia pentru organizarea de operațiuni terestre și de aeriane comune în schimbul „asigurării controlului la frontieră.” Ca măsură de precauție, Bulgaria a construit chiar și un gard la frontiera sa cu Turcia, la mijlocul anului 2015.
În afara problemelor obișnuite create de o creștere a fluxului de imigranți – probleme logistice și politice – criza refugiaților a slăbit și perspectivele admiterii în Schengen a celor două state.
Numărul mare de migranți a dus în Europa la accentuarea naționalismului și a sentimentelor anti-Schengen, ceea ce va afecta șansele României și Bulgariei de a intra în această zonă, imigranții din aceste două state fiind considerați o amenințare similară celei pe care o prezintă refugiații.
Conflictul din Ucraina
Conflictul ucrainean și tensionarea relațiilor dintre Rusia și Occident vor influența, de asemenea, România și Bulgaria. Ambele țări sunt îngrijorate de activitățile Moscovei în apropiata Ucraină și în alte părți din fosta periferie sovietică, din cauza posibilității extinderii acestor conflicte peste granițele lor.
Există însă unele diferențe de abordare a celor două țări, arată Stratfor, din cauza unor contexte ușor diferite.
România și Bulgaria au devenit parte importantă a exercițiilor militare și amplasării de armament de către NATO și armata SUA în Europa de Est.
Din cauza legăturilor culturale și istorice comune, Sofia este însă mai conciliantă față de Moscova, comparativ cu Bucureștiul.
Pe de altă parte, România are un conflict politic direct cu Rusia, în Moldova, unde cele două țăriîși dispută influența, în timp ce Bulgaria nu se află într-o astfel de situație.
Dependența totală de energia rusească reduce și ea spațiul de manevră politică al Sofiei.
Spre deosebire de Bulgaria, produce o parte din propriile sale de gaze naturale și petrol și se bazează mult mai puțin pe exporturile rusești.
Indiferent de acest detalii, ambele state au devenit, în urma conflictului din Ucraina, mai ferme în promovarea securității lor.
Luna trecută, președintele ucrainean Petro Poroșenko a discutat cu omologii săi români și bulgari înființarea unei brigăzi militare comune.
Nu a fost oferit niciun detaliu, dar este probabil ca aceasta să fie similară celei formate de Ucraina cu Polonia și Lituania, ceea ce ar fi o modalitate de crea o poziție mai activă a Bulgariei și României în criza ucraineană.
