Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puţin 7% până în anul 2027 este obiectivul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027. Această strategie a fost adoptată miercuri de Guvern, împreună cu un plan de acţiune pentru perioada 2022-2027.
Prin adoptarea acestei strategiei se îndeplineşte una din condiţiile necesare pentru accesarea fondurilor europene aferente cadrului financiar multianual 2021-2027.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, România înregistrează cel mai ridicat procent al populației cu risc de sărăcie sau de excluziune socială: 35,8%, față de media europeană de 21,9%. Din perspectivă europeană, doar România și Bulgaria (cu 33,5%) depășesc cu peste 10 puncte procentuale media UE a populației aflate în risc de sărăcie
Cele 4 obiective strategice
Strategia naţională de incluziune socială prevede măsuri de combatere a sărăciei, dreptul la asistenţă socială, accesul la servicii de interes public general, oportunitate de participare socială şi economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva respectării drepturilor omului, precum şi măsuri de redresare şi rezilienţă în sistemul de servicii sociale, în contextul pandemiei Covid-19 sau a altor situaţii speciale.
Documentul aprobat de guvern are patru obiective strategice:
- asigurarea unui trai decent pentru toţi şi combaterea situaţiilor tranzitorii de sărăcie a resurselor, pentru ca acestea să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie şi excluziune socială;
- investiţii sociale, intervenţii directe asupra principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generaţii;
- modernizarea sistemului de protecţie socială;
- îmbunătăţirea capacităţii administrative pentru coordonarea acestor măsuri
Finanțări asigurate majoritar de la bugetul UE
Finanţarea obiectivelor şi a măsurilor prevăzute în planul de acţiune sunt suportate, în principal, din fonduri europene, dar şi din bugetul fiecărei instituţii sau autorităţi publice responsabile sau implicate.
Acestea raportează anual Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale stadiul implementării acestora, pe baza indicatorilor prevăzuţi în plan şi a indicatorilor de incluziune socială aprobaţi prin HG nr. 731/2021.
Actul normativ mai prevede că planul de acţiune poate fi revizuit în funcţie de rezultatele monitorizării şi de priorităţile naţionale din domeniul incluziunii sociale identificate de Comisia naţională de incluziune socială din cadrul Mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale.
Tot în şedinţa de miercuri, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre care modifică şi completează normele metodologice de aplicare a prevederilor OG nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobate prin HG nr. 522/2003, conform sursei menţionate.
Actul normativ clarifică anumite prevederi cu scopul de a creşte calitatea sistemului de formare profesională a adulţilor, pentru îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale salariaţilor şi o mai bună corelare a cererii de pe piaţa muncii cu oferta de formare profesională.
***
