marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 noiembrie, 2021

În 12 județe ale României, ponderea celor care primesc ajutor social pentru a beneficia de prevederea legală referitoare la venitul minim garantat a depășit pragul de 10 la mie, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pentru luna august 2021.

Există chiar un județ în care acest indicator a depășit pragul de sărăcie de 20 la mie, Teleorman. Foarte aproape de acesta s-au Vaslui (19,6 la mie) și Buzău (19 la mie). Pragul de 15 la mie a fost trecut de Mehedinți (17,1 la mie), Dolj (16,1 la mie), Vrancea (15,3 la mie) și Bacău (15 la mie).

Practic, zonele cele mai afectate Oltenia și sudul Moldovei împreună cu Buzăul adiacent, în timp ce primul județ din Transilvania figurează de-abia pe locul zece.


În total figurează acum în scripte 156.944 beneficiari (8,1 la mie din populația României) iar suma totală alocată lunar s-a ridicat la 40,42 miliarde lei (ceea ce conduce la circa 0,4% din PIB pe an) .

De remarcat, numărul de beneficiari la nivel local depinde în mod substanțial de mărimea populației rezidente, ceea ce face ca în frunte să fie județul Dolj (9.988 persoane), urmat de Bacău (8.701 beneficiari), Buzău (7.774 beneficiari). De-abia apoi, apar Teleorman (7.294 persoane) și Vaslui (7.292 persoane).

Disparități foarte mari între județe

La polul opus ca pondere a sărăciei, Timișul (1,9 la mie) s-a intercalat între București (aflat la doar 0,1 la mie, adică doar un bucureștean din 10.000 primește ajutor social) și Ilfov (1,9 la mie). Acestea fiind urmate la mare distanță de Cluj (3 la mie), Constanța (4,4 la mie), Prahova (4,6 la mie) și Arad (4,7 la mie). Raportat însă la valorile prezentate în topul sărăciei prezentat mai sus, situația care arată disparitățile foarte mari de dezvoltare între județele țării.


Reamintim că familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Din păcate, nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referință (ISR). Mărimea acestui indicator, intrat în vigoare în 2012 a rămas deocamdată tot la nivelul de 500 de lei.

Astfel, după aplicarea unui sistem de coeficienți în funcție de numărul de membri de familie cu venituri mici, a rezultat în luna august 2021 o sumă medie plătită ca drepturi curente la nivel național de doar 257,57 lei. În creștere cu 9,1% față de aceeași lună din 2020, la o inflație de 5,25% (rezultatul fiind de +3,65% creștere a puterii de cumpărare a sumelor alocate)

Interesant, adâncimea fenomenului de sărăcie este localizată cu precădere în centrul țării și nu acolo unde se regăsește cel mai mare număr de beneficiari. Astfel, în trei județe din Transilvania, suma medie încasată de beneficiari a urcat peste „pragul” de 300 de lei lunar: Sălaj 327,73 lei, Mureș 307,15 lei și 306,45 lei în Brașov.

De reținut, toate acestea cu scăderi comparativ cu aceeași lună a anului anterior. În care existau, de altfel, alte trei județe trecute de 300 de lei lunar, care au coborât acum imediat sub acest prag: Harghita 299,30 lei, împreună cu Covasna 296,82 lei, cărora li s-a adăugat, la fel ca și în 2020, Suceava, cu 295,58 lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Astfel, s-ar impune în mod obiectiv o majorare mai substanțială a sumelor acordate, îndeosebi pentru famiiile cu mai mulți copii și cu venituri mici, ceea ce prespune nu doar creșterea ISR dar și ajustarea coeficienților utilizați, eventual un spor pe modelul pensiilor, indexate nu doar cu inflația dar și cu 50% din creșterea salariului real.

Reamintim că în luna iulie a.c. a fost deja adoptată o lege care prevede majorarea ISR de la data de 1 martie a fiecărui an cu „rata medie anuală a inflației din anul precedent, indicator definitiv, comunicat de Institutul Național de Statistică” (Legea 225/2021). Desigur, ideea inițială de modificare bruscă a acestui indicator de la 500 lei până la 1.200 lei era fantezistă. Dar nici simpla indexare cu inflația față de anul anterior, după ce suma a fost înghețată timp de 12 ani nu va fi suficientă pentru a atenua sărăcia.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: