fbpx

La obiect

Factura pandemiei: Deficit record la bugetul Sănătății

Deficitul Sănătății a atins anul acesta un record istoric – aproape 4,4 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie, conform ultimei execuții bugetare publicate de… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Tinerii – marile victime ale riscului de sărăcie: o evoluție pe grupele de vârstă. Istoria, la un pas de a se repeta după zece ani

de Marin Pana , 3.6.2020

Riscul de sărăcie consemnat în România pentru totatul populației a fost mai ridicat în anul 2019 decât în anul 2008, potrivit datelor publicate de Eurostat. Aproape un român din patru ( 23,8%) a avut un nivel al venitului disponibil echivalent mai mic decât 60% din valoarea mediană la nivel național.

De reținut, acest indicator critic pentru nivelul de trai a avut valori mai scăzute în perioada de criză 2009 – 2013 decât după revenirea rezultatelor economice la nivelul din 2008 și s-a stabilizat în ultimii trei ani la un nivel similar cu cel de dinaintea crizei precedente.  S-au produs, însă, modificări semnificative pe grupe de vârstă.

/

Notă: Indicatorul de sărăcie relativă este definit ca pondere a persoanelor care au un venit echivalent disponibil situat sub pragul de 60% din nivelul median (cel mai des întâlnit) la nivel național, potrivit definiției EU-SILC (abrevierea în lb. engleză de la Statistica UE pentru venituri și condiții de viață)

/

Relevant, dar și surprinzător pentru categoriile care au preluat șocul crizei economice ( deoarece au fost afectați fără a putea întreprinde nimic), tinerii cu vârsta de până la 18 ani au atins un nivel maxim de sărăcie relativă în 2014 ( șase puncte procentuale peste nivelul din 2008, când, oricum, erau cei mai afectați. De-abia în 2017 au coborât sub acel nivel, via (cel mai probabil) creșterile salariale acordate părinților.

La categoria 18 – 24 de ani, degradarea situației materiale a fost încă și mai pronunțată iar situația s-a înrăutățit chiar până în 2015, maximul atins fiind de 35%. Tentativa de revenire din 2018 a fost anulată în 2019. Când, tot suprinzător pentru unii ( preocupați excesiv de persoanele în vârstă) cei aflați la început de activitate au trecut pe primul loc în topul sărăciei din România.

Reducerea abandonului școlar și creșterea ratei de ocupare la tineri sunt deziderate cunoscute dar care nu au beneficiat de atenția ( și fondurile) corespunzătoare din partea factorilor de decizie. Investiția pentru viitor în capitalul uman a fost temporizată în favoarea unei atenții canalizate spre trecut, spre pensii, justificată de interese electorale imediate.

Cei aflați la maximul potențialului de muncă și care au scos România din criză (grupa 25 – 49 ani) au rămas relativ sus în topul sărăciei ÎNCĂ TREI ANI după revenire (2015 – 2017), pentru a ajunge la nivelul precriză de-abia după zece ani și numai în 2019 au reușit să se ducă sub pragul de unu din cinci (19,8%) de altfel și cea mai bună valoare a momentului – rezultat datorat creșterilor salariale.

La grupa 50 – 64 de ani, cu totul neașteptat pentru persoanele mature care ar fi trebuit să ajungă, de principiu, în posturi superioare spre final de activitate, rata de sărăcie scăzută ușor pe perioada crizei a revenit peste peste nivelul din 2008 și s-a deteriorat sistematic din 2015 încoace. Ceea ce ar trebui să ridice un semn de întrebare, mai ales că rata de ocupare a și crescut pe acest interval de vârstă.

Dar marea supriză ( generatoare, cu siguranță de mari controverse prin aceea că se contrazice o teză populară înscrisă deja în softul colectiv) este că cele mai frecvente valori reduse din tabelul pe categorii se regăsesc la cei de 65 de ani și peste, adică la persoanele care au atins vârsta de pensionare.

Aici regăsim și pe cei care au traversat perioada 2011- 2013 cu cele mai mici valori la nivel național în ceea ce privește riscul de sărăcie. Deși, în marea lor majoritate, NU au participat la efortul de ieșire din criză. Ei au stat până în 2017 acolo unde au reușit să ajungă salariații de-abia în 2019.

De-abia apoi, riscul lor de sărăcie a crescut sensibil, dar s-au poziționat în 2018 ușor sub rata medie la nivel național și în 2019 ( când indexarea punctului de pensie a fost întârziată „strategic” până la 1 septembrie, apoi a venit brusc o majorare consistentă) a urcat la 1,3 puncte procentuale peste media națională (de reținut, însă, 1,4 pp sub valoarea din 2008).

Iar asta ca MEDIE pentru 2019 și nu ca punct de plecare pentru 2020. An pentru care a fost deja votată o majorare cel puțin bizară ( în contextul datelor prezentate de Eurostat) de 40% (?!) a pensiilor. Deși nu aici este categoria cea mai afectată, ci la tineri, fie ei la școală fie apți de muncă, unde procentajele sărăciei relative au trecut de 30%.

Reiterăm că cea mai nefericită evoluție în timp se regăsește pe intervalul de vârstă 18 – 24 de ani, de la doar 21,9% în 2008 la 31,3% (valoare record) pe 2019. Foarte probabil, la pensionari, suntem acum, după majorarea de 15% din septembrie anul trecut, sub media națională.

(Citiți și: ”Tinerii, cei mai loviți de Covid: de criza economică Covid”)

Desigur, unii tineri se pot „scoate” părăsind țara, ceea ce chiar a contribuit pe termen scurt la majorarea artificială a PIB-ului pe locuitor. Însă cum rămâne cu cei care lucrează aici și a căror speranță de trai decent la pensie se reduce odată cu îngustarea bazei de susținere și cu creșterea datoriei publice acumulate ?

De aceea, alocarea banilor din taxe și impozite și (eventual) împrumuturi prin bugetul de stat ar trebui să țină cont în primul rând de indicatorii de nivel de trai pe vârste și perspective de evoluție socio-economică și de perspectiva convergenței cu țările dezvoltate, NU de sondajele electorale. Altminteri, vom reveni din 2021 încolo la redistribuirea riscului de sărăcie pe modelul anilor 2011 – 2014.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2020

Un raspuns

  1. Ciriklyu Minordom
    4.6.2020, 8:00 am

    Ei, tinerii au viața în față, se descurcă ei. La putere în România acu e geronto-kleptocrația!
    Moșii cu relații, ex-barosani în aparatul PCR, actualmente PSD, fac, dreg și dorm de rup în Parlament. Tinerii? Un pericol major pentru gerontocrația cleptocrată a PCR-FSN-PDSR-PSD. Și ne mirăm de ce un sfert din populația României lucrează peste granițe? După Siria, ca emigrație urmează România. Da, și în România este război civil – PCR-PSD împotriva societății civile (de la Piața Universității și până la 10 august).

Lăsați un comentariu


Europa

Prima datorie europeană comună: cerere de 7 ori mai mare pentru obligațiunile UE – s-au vândut de 20 mld. euro

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a vândut, marți, obligațiuni ale Uniunii Europene de 20 de miliarde de euro, cu scadența la 10 ani, dar cererea a fost de… Mai mult

Stiri

Percheziții la Universitatea Titu Maiorescu și la Primăria Sectorului 4 – în legătură cu vânzarea unor apartamente din cămine studențești

Vladimir Ionescu

Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au pus în executare, miercuri dimineața, 14 mandate de percheziție la Universitatea Titu Maiorescu, din București, la sediile/punctele… Mai mult

Europa

Întâlnire Biden – Putin la Geneva: Experţii nu au speranţe că vor exista momente „revoluţionare”

Iulian Soare

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus, Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, iar această întrevedere va fi una dintre cele mai importante… Mai mult

Europa

Investiţiile chineze în Europa s-au redus la jumătate în 2020

Adrian N Ionescu

Investiţiile directe chineze în Europa – UE şi Marea Britanie – au scăzut cu 45% în 2020, până la 6,5 miliarde de euro. Este cel… Mai mult

Stiri

Silviu TEODORU (Oracle): Cel mai potrivit pentru România este modelul de digitalizare din UK bazat pe „cloud first” 

Adrian N Ionescu

Dintre toate modelele de digitalizare, cel din Marea Britanie (UK), care merge pe formula „cloud first”, este cel mai potrivit pentru România, a declarat Silviu… Mai mult

Stiri

Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți s-o folosească

Razvan Diaconu

Lipsa competențelor digitale în administrația centrală poate pune sub semnul întrebării e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți, afirmă Gabriel… Mai mult

Stiri

Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, respinse

Vladimir Ionescu

Parlamentarii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului. Liberalii intenționează să se folosească de respingerea rapoartelor pentru a o revoca… Mai mult