fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – Guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE

Guvernul urmează să adopte în această săptămână reglementările pentru introducerea muncii flexibile, un proiect ce a generat nemulțumiri puternice din partea sindicatelor. Acestea reclamă că… Mai mult

06.07.2020

La obiect

Calculele relansării de 100 mld.E / Guvernul va putea finanța marele plan foarte simplu: respectând legea

România și-a bugetat, în ultimul deceniu, investiții de 98,9 miliarde de euro, nivel similar cu cel din planul de relansare anunțat miercuri de Guvernul Orban,… Mai mult

05.07.2020

La obiect

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu, potrivit datelor comunicate de INS, corelate cu statistica oficială certificată de Eurostat din 2010 încoace. De… Mai mult

03.07.2020

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Tinerii – marile victime ale riscului de sărăcie: o evoluție pe grupele de vârstă. Istoria, la un pas de a se repeta după zece ani

de Marin Pana , 3.6.2020

Riscul de sărăcie consemnat în România pentru totatul populației a fost mai ridicat în anul 2019 decât în anul 2008, potrivit datelor publicate de Eurostat. Aproape un român din patru ( 23,8%) a avut un nivel al venitului disponibil echivalent mai mic decât 60% din valoarea mediană la nivel național.

De reținut, acest indicator critic pentru nivelul de trai a avut valori mai scăzute în perioada de criză 2009 – 2013 decât după revenirea rezultatelor economice la nivelul din 2008 și s-a stabilizat în ultimii trei ani la un nivel similar cu cel de dinaintea crizei precedente.  S-au produs, însă, modificări semnificative pe grupe de vârstă.

/

Notă: Indicatorul de sărăcie relativă este definit ca pondere a persoanelor care au un venit echivalent disponibil situat sub pragul de 60% din nivelul median (cel mai des întâlnit) la nivel național, potrivit definiției EU-SILC (abrevierea în lb. engleză de la Statistica UE pentru venituri și condiții de viață)

/

Relevant, dar și surprinzător pentru categoriile care au preluat șocul crizei economice ( deoarece au fost afectați fără a putea întreprinde nimic), tinerii cu vârsta de până la 18 ani au atins un nivel maxim de sărăcie relativă în 2014 ( șase puncte procentuale peste nivelul din 2008, când, oricum, erau cei mai afectați. De-abia în 2017 au coborât sub acel nivel, via (cel mai probabil) creșterile salariale acordate părinților.

La categoria 18 – 24 de ani, degradarea situației materiale a fost încă și mai pronunțată iar situația s-a înrăutățit chiar până în 2015, maximul atins fiind de 35%. Tentativa de revenire din 2018 a fost anulată în 2019. Când, tot suprinzător pentru unii ( preocupați excesiv de persoanele în vârstă) cei aflați la început de activitate au trecut pe primul loc în topul sărăciei din România.

Reducerea abandonului școlar și creșterea ratei de ocupare la tineri sunt deziderate cunoscute dar care nu au beneficiat de atenția ( și fondurile) corespunzătoare din partea factorilor de decizie. Investiția pentru viitor în capitalul uman a fost temporizată în favoarea unei atenții canalizate spre trecut, spre pensii, justificată de interese electorale imediate.

Cei aflați la maximul potențialului de muncă și care au scos România din criză (grupa 25 – 49 ani) au rămas relativ sus în topul sărăciei ÎNCĂ TREI ANI după revenire (2015 – 2017), pentru a ajunge la nivelul precriză de-abia după zece ani și numai în 2019 au reușit să se ducă sub pragul de unu din cinci (19,8%) de altfel și cea mai bună valoare a momentului – rezultat datorat creșterilor salariale.

La grupa 50 – 64 de ani, cu totul neașteptat pentru persoanele mature care ar fi trebuit să ajungă, de principiu, în posturi superioare spre final de activitate, rata de sărăcie scăzută ușor pe perioada crizei a revenit peste peste nivelul din 2008 și s-a deteriorat sistematic din 2015 încoace. Ceea ce ar trebui să ridice un semn de întrebare, mai ales că rata de ocupare a și crescut pe acest interval de vârstă.

Dar marea supriză ( generatoare, cu siguranță de mari controverse prin aceea că se contrazice o teză populară înscrisă deja în softul colectiv) este că cele mai frecvente valori reduse din tabelul pe categorii se regăsesc la cei de 65 de ani și peste, adică la persoanele care au atins vârsta de pensionare.

Aici regăsim și pe cei care au traversat perioada 2011- 2013 cu cele mai mici valori la nivel național în ceea ce privește riscul de sărăcie. Deși, în marea lor majoritate, NU au participat la efortul de ieșire din criză. Ei au stat până în 2017 acolo unde au reușit să ajungă salariații de-abia în 2019.

De-abia apoi, riscul lor de sărăcie a crescut sensibil, dar s-au poziționat în 2018 ușor sub rata medie la nivel național și în 2019 ( când indexarea punctului de pensie a fost întârziată „strategic” până la 1 septembrie, apoi a venit brusc o majorare consistentă) a urcat la 1,3 puncte procentuale peste media națională (de reținut, însă, 1,4 pp sub valoarea din 2008).

Iar asta ca MEDIE pentru 2019 și nu ca punct de plecare pentru 2020. An pentru care a fost deja votată o majorare cel puțin bizară ( în contextul datelor prezentate de Eurostat) de 40% (?!) a pensiilor. Deși nu aici este categoria cea mai afectată, ci la tineri, fie ei la școală fie apți de muncă, unde procentajele sărăciei relative au trecut de 30%.

Reiterăm că cea mai nefericită evoluție în timp se regăsește pe intervalul de vârstă 18 – 24 de ani, de la doar 21,9% în 2008 la 31,3% (valoare record) pe 2019. Foarte probabil, la pensionari, suntem acum, după majorarea de 15% din septembrie anul trecut, sub media națională.

(Citiți și: ”Tinerii, cei mai loviți de Covid: de criza economică Covid”)

Desigur, unii tineri se pot „scoate” părăsind țara, ceea ce chiar a contribuit pe termen scurt la majorarea artificială a PIB-ului pe locuitor. Însă cum rămâne cu cei care lucrează aici și a căror speranță de trai decent la pensie se reduce odată cu îngustarea bazei de susținere și cu creșterea datoriei publice acumulate ?

De aceea, alocarea banilor din taxe și impozite și (eventual) împrumuturi prin bugetul de stat ar trebui să țină cont în primul rând de indicatorii de nivel de trai pe vârste și perspective de evoluție socio-economică și de perspectiva convergenței cu țările dezvoltate, NU de sondajele electorale. Altminteri, vom reveni din 2021 încolo la redistribuirea riscului de sărăcie pe modelul anilor 2011 – 2014.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2020

Un raspuns

  1. Ciriklyu Minordom
    4.6.2020, 8:00 am

    Ei, tinerii au viața în față, se descurcă ei. La putere în România acu e geronto-kleptocrația!
    Moșii cu relații, ex-barosani în aparatul PCR, actualmente PSD, fac, dreg și dorm de rup în Parlament. Tinerii? Un pericol major pentru gerontocrația cleptocrată a PCR-FSN-PDSR-PSD. Și ne mirăm de ce un sfert din populația României lucrează peste granițe? După Siria, ca emigrație urmează România. Da, și în România este război civil – PCR-PSD împotriva societății civile (de la Piața Universității și până la 10 august).

Lăsați un comentariu


Stiri

SUA pregătesc tarife de 1,3 miliarde de dolari pentru importurile de bunuri de lux din Franța

Vladimir Ionescu

Statele Unite plănuiesc să impună tarife vamale asupra importurilor de produse de lux din Franța, după ce președintele Emmanuel Macron a precizat că Franța urmărește… Mai mult

Europa

Relația UE-Turcia : Grecia cere sancțiuni împotriva Ankarei, Josep Borell insistă pentru dialog

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Greciei va cere luni omologilor săi din UE să elaboreze o listă de potențiale sancțiuni împotriva Turciei în cazul în care… Mai mult

Stiri

Raport: 10 milioane de copii, la nivel global, riscă să nu se mai întoarcă niciodată la școală, după pandemie

Iulian Soare

Zece milioane de copii s-ar putea să abandoneze pentru totdeauna școala, după întreruperea cursurilor din cauza pandemiei de Covid-19, conform unui raport al organizaţiei caritabile… Mai mult

Stiri

Revizuirea hotărârilor din dosarele în care Secția specială a retras apelurile – solicitată de o asociație a procurorilor

Vladimir Ionescu

Asociaţia de procurori Inițiativa pentru Justiție solicită  general al României să „analizeze necesitatea revizuirii deciziilor penale pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în… Mai mult

Europa

Polonia / Președintele Andrzej Duda a câștigat un nou mandat – voturi centralizate din 99,97% secții

Iulian Soare

Președintele în exercițiu Andrzej Duda a fost reales președinte al Poloniei, anunță Politico, care citează rezultate parțiale transmise luni de Comisia Electorală Națională din Polonia.… Mai mult

Europa

Polonia / Andrzej Duda pare să fi câştigat, la limită, un nou mandat – ultimul sondaj IPSOS

Iulian Soare

Preşedintele în exerciţiu al Poloniei, Andrzej Duda, pare să fie câștigător la limită al alegerilor prezidenţiale, cu 51% din voturi, arată ultimul sondaj IPSOS publicat… Mai mult

Europa

Papa Francisc se declară “îndurerat” de transformarea Hagiei Sofia în moschee

Iulian Soare

Papa Francisc, anunță Reuters, s-a declarat duminică îndurerat de decizia Turciei de a transforma muzeul Hagia Sofia din Istanbul în moschee. ”Gândurile mele se îndreaptă… Mai mult