Strategia Națională pentru Achiziții Publice a fost aprobată de guvern, astfel că executivul își propune ca până la sfârșitul lunii februarie 2016 să finalizeze întregul pachet de reglementări care să înlocuiască cele 55 de acte normative existente în domeniu – legi, ordonanțe de urgență, hotărâri, decizii, ordine etc.
Strategia conține un set de acțiuni pentru intervalul 2015-2016, cu efecte pe întreaga perioadă de programare bugetară 2014 – 2020, menționează documentul, care are 200 de pagini.
Mai jos, câteva dintre noutățile ce ar putea fi introduse și care figurează ca poziții preliminare ale României față de opțiunile lăsate la latitudinea statelor membre UE.
Plata directă a subcontractorilor
- La cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă poate plăti direct subcontractantul pentru serviciile, produsele sau lucrările furnizate.
- În practică s-au întâlnit situaţii în care contractanţii principali, deşi erau plătiţi, nu plăteau subcontractanţii, care sunt, de cele mai multe ori, cei care îndeplinesc în cea mai mare parte contractul.
- S-ar putea realiza prin introducerea unui mecanism prin care contractantul nu va putea folosi în alte scopuri a sumelor plătite pentru subcontractant.
- Această posibilitate nu exonerează contractantul de răspunderea pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică.
- Autoritatea contractantă poate solicita subcontractanţilor îndeplinirea cerinţelor de calificare privind eligibilitatea. Dacă nu sunt îndeplinite, oferta nu este respinsă, ci i se contractantului să schimbe subcontractantul.
Renunțarea la criteriul unic “prețul cel mai mic”
Unele tipuri de contracte nu vor fi atribuite doar prin utilizarea criteriului de atribuire prețul cel mai mic.
Aceste tipuri de contracte ar fi:
- Serviciile intelectuale,
- Contracte care includ în mod semnificativ servicii intelectuale,
- Atunci când aspecte de inovare sau de mediu sunt importante
Reguli pentru grupuri
Stabilirea unor reguli clare cu privire la modul de îndeplinire a criteriilor de selecție în următoarele cazuri:
- Grupuri de operatori economici,
- Grupuri cu subcontractori,
- Grupuri cu terţi susţinători.
Regulile ce ar putea fi introduse:
- ca membrii din grup să fie responsabili în solidar
- să existe un lider care să fie împuternicit de ceilalți membrii să semneze contractul, să primească instrucțiuni și plăți în numele grupului.
Excluderea firmelor cu datorii la stat
În prezent, excluderea de la o licitație a unui operator economic ce nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plata a impozitelor, taxelor şi contribuțiilor de asigurări sociale reprezintă un drept al autorităţii contractante.
În practică, toate autorităţile practică excluderea automată, obligatorie.
Strategia propune derogări, pentru că sunt foarte des întâlnite situaţiile în care operatorii economici nu şi-au putut plăti impozitele, taxele, contribuţiile sociale întrucât autorităţile contractante/statul nu şi-a onorat obligaţiile de plată către aceştia în cadrul contractelor de achiziţie.
Pentru sume minore (în practică au fost situaţii când şi pentru 1 ron neplătit a fost respins ofertantul), o excludere ar fi evident disproporţionată, motiv pentru care vor fi clar definite situaţiile pentru derogar, spune Strategia.
Organisme centralizate de achiziţie publică: O decizie care ar putea crea controverse dure
- Având în vedere problemele cu care se confruntă România în ceea ce priveşte achiziţiile publice, în special la nivel local/regional, cauzate de lipsa personalului şi de lipsa de experienţă a acestuia (în special autorităţi contractante care dispun de finan ţare redusă şi care organizează destul de rar proceduri de achiziţie publică), este nevoie de o regândire a sistemului, respectiv de înfiinţare a unor organisme centralizate de achiziţie publică la nivel local/regionalcare să achiziţioneze anumite tipuri de produse/servicii/lucrări comunemai multor autorităţi locale.
- Utilizarea achiziţiilor centralizate are scopuri diferite: dacă sunt gestionate eficient, printre altele, simplifica procesul, reduc costurile de tranzacționare, profesionalizează procesul de gestionare a achiziţiei şi permit autorităţilor contractante să obţină o utilizare eficientă a fondurilor publice.
- În ceea ce priveşte organismele centralizate de achiziţie de la nivel central, pentru anumite tipuri de produse/servicii comune, ar putea fi creată obligaţia utilizării organismelor centralizate de achiziţie.
Achiziţii centralizate la nivelul administraţiei centrale
- Va funcționa în cadrul MFP
- Va acționa ca intermediar care încheie acorduri cadru ce vor fi apoi utilizate de autoritățile contractante.
- Acordurile-cadru vor fi încheiate pe categorii de achiziții, nu pentru produse sau mărci specifice
- Utilizarea acestor acorduri cadru încheiate prin intermediul unităţii centralizate de achiziții va fi obligatorie pentru întreaga administrație centrală.
Categoriile de achiziții propuse care fac obiectul agregării cererii (lista nu este limitativă):
- Hârtie și rechizite
- Tipărituri și multiplicare
- Servicii și produse de curățenie
- Servicii de pază și supraveghere
- Asigurări auto
- Vehicule
- Carburanți
- Hardware
- Comunicații mobile
- Mobilier de birou
- Transport și cazare.
Unităţi centralizate de achiziții publice la nivel local/regional (UCA)
- Vor fi concepute să întocmească și să gestioneze procedurile de achiziții în numele și în contul autorităților contractante la nivel local.
- Va fi realizat un studiu de fezabilitate privind stabilirea unităților centralizate la nivel regional.
- De asemenea, autoritățile contractante pot efectua achiziții în comun prin crearea de consorții de autorități contractante.
Lista oficială cu operatorii agreați: un alt posibil motiv de dispute
- Ar putea exista liste oficiale cu contractanții, furnizorii sau prestatorii de servicii agreați sau s-ar putea prevedea certificarea de către organisme de certificare care respectă standardele europene de certificare.
- Trebuie stabilite sectoarele pentru care listele oficiale sunt oportune, precum și modalitățile de stabilire a unor astfel de liste.
- Va fi efectuat un studiu de fezabilitate pentru evaluarea viabilității și pentru a evalua eficiența costurilor introducerii unei astfel de liste pentru anumite sectoare (drumuri și autostrăzi), luând în considerare riscurile posibile.
- Strategia menționează că ar putea exista și dezavantaje, cum ar fi sarcini administrative suplimentare pentru gestionarea unei astfel de liste, natura neexclusivă a unei astfel de liste de selecție a operatorilor economici, necesitatea de a asigura respectarea principiului nediscriminării în gestionarea unei astfel de liste. Se va mai reflecta pe subiect, scriu autorii.
