Evoluțiile pe care le vor înregistra Produsul Intern Brut, comerțul exterior și deficitul bugetar în următorii trei ani sunt esențiale pentru aducerea economiei românești mai aproape de nivelul cerut de integrarea deplină în Uniunea Europeană și pentru reducerea decalajelor de nivel de trai care ne separă de statele mai avansate. Să vedem ce prevede actuala strategie guvernamentală pe aceste coordonate.
(Deschide AICI documentul de pe site-ul Ministerului de Finanţe – Strategia fiscal-bugetară a României pentru 2013-2015)
Investiții peste creșterea PIB, creșterea PIB peste creșterea veniturilor populației
Potrivit estimărilor Comisiei naționale de Prognoză, Produsul Intern Brut va cunoaște anul acesta o creștere moderată, atât în termeni nominali (5%) cât și în termeni reali (1,7%). Interesant este că prognoza este făcută pe un curs mediu de 4,40 lei/euro, curs ce ar urma să coboare spre 4,35 lei/euro în 2015. Ceea ce presupune o evoluție favorabilă în zona euro și o întărire în termeni reali a monedei naționale.
Cererea internă ar urma să avnseze cu circa 14% în următorii patru ani, peste rata cumulate de 11% a creșterii PIB și peste majorarea cumulată de 5,5% a salariilor în termeni reali. Planul de diminuare a ponderii salariilor bugetarilor în PIB, prevăzută a coborî la 6,8% din PIB până în 2015 a fost deja realizat, în 2011 banii primiți de angajații statului reprezentând doar 6,7% din PIB.
În schimb, formarea brută de capital fix ce definește investițiile în economie, ar urma să se mențină în jurul nivelului de 7% din PIB din 2012 și până în 2015, cel mai probabil pe baza relansării interesului pentru România din partea investitorilor străini și a mobilizării unor fonduri mult mai substanțiale de la bugetul de stat pentru cofinanțarea proiectelor înfăptuite cu bani europeni.
Comerțul exterior, din nou în domeniul negativ ca influență pe PIB
După anul 2009, în care ne-a salvat, practic, de la o recesiune foarte puternică și un an 2010 în care a contribuit la stabilizarea economiei, comerțul exterior a trecut în domeniul negativ, cu o amplitudine maximă prevăzută pentru acest an. Perioada 2013 – 2015 ar urma să aducă ritmuri de creștere ale importurilor superioare celor ale exporturilor.
Influența negativă pe partea de formare a PIB ar trebui, totuși să se diminueze treptat, spre valoarea de un procent în anul 2015. Datele disponibile după primele patru luni ale acestui an arată o evoluție reală ceva mai bună decât cea estimată inițial ( cu un plus de 4,3% la export și 4,7% la import ). Favorizată însă și de o anumită creștere de competitivitate data de evoluția cursului de schimb.
Cert este că un avans al exporturilor de 4% în acest an și unul cumulat de peste 23% în perioada 2013 – 2015, superior evoluției PIB și motor important de creștere, va fi destul de greu de transpus în realitate. Mai ales în condițiile în care pentru zona euro se anunță un ritm negative de evoluție a PIB pe 2012 și o reluare moderată a creșterii în anii care urmează.
Deficitul ”european”, peste deficitul cash din 2014
Datele privind deficitul bugetului general consolidat, care generează obligații de finanțare și care tinde să crească datoria publică ( dacă nu se îmbunătățesc substanțial condițiile de refinanțare), arată că anul 2011 a reprezentat un efort important pe partea de echilibrare a plăților cash, dar cu un maxim de decalaj față de contabilitatea europeană ESA 95, pe bază de angajamente.
Deficitul rezultat din angajamentele de plată asumate va continua, în măsură mai mica, să fie peste cel rezultat din plățile efective până anul viitor. După care lucrurile ar trebui să se schimbe iar plățile consemnate să fie peste nivelul angajamentelor.
În termeni de contabilitate europeană, strategia spune că strângerea maxima a curelei se va face exact în acest an ( de la -5,2% la 2,8%, deja expandat la 3%), ceea ce este greu de înfăptuit într-un an electoral.
Cât despre premiera absolută prevăzută pentru 2013 – 2014, cu deficit cash sub deficit ESA 95, cu schimbarea de mentalitate aferentă, rămâne de văzut în ce măsură va fi transpusă în practică.