Fostul ministru al Justiției Stelian Ion a declarat marți că mai multe reglementări importante, precum legile Justiției sau desființarea Secției speciale de investigare a magistraților nu au fost adoptate din cauza blocajelor instituționale.
El a a declarat că unele partide ar fi dorit reforme de fațadă, nicidecum de substanță.
Acesta a spus că la preluarea mandatului de ministru proiectele pentru legile justiției se aflau în consultare, dar el le-a revizuit și am adăugat aspectele recomandate de MCV și Comisia de la Veneția.
„Am trimis spre avizare legile. Din păcate, ce a urmat a fost un blocaj instituțional. Am văzut critici din partea președintelui României, care a criticat partea de procedură pentru numirea procurorilor de rang înalt, care era negru pe alb, scrisă foarte clar în Programul de guvernare”, a explicat Stelian Ion.
Despre numirea procurorilor de rang înalt și acuzația că l-ar fi eliminat pe președinte din procedură
„Vreau să demontez o altă teorie care circulă şi este o intoxicare, aceea că propunerea pe care am făcut-o îl scoate cumva pe preşedintele României din acest mecanism al numirii procurorilor de rang înalt. Nici vorbă. Ultimul cuvânt, în cadrul procedurii pe care am propus-o, îl are preşedintele României, care nu poate fi obligat de absolut nimeni să accepte o anumită propunere dacă nu este de acord cu ea, pentru că legitimitatea oferită de voturile primite de preşedinte şi poziţia constituţională pe o are preşedintele impun o astfel de soluţie. Asta nu înseamnă că procedura nu poate presupune implicarea unui alt factor şi creşterea rolului uni alt actor, unul care nu face parte din cadrul politic. De aceea am ţinut la o procedură echilibrată care să nu aibă în vedere cine este preşedinte la un moment dat şi să fie valabilă şi să fie funcţională indiferent cine ar fi preşedinte şi ministru al Justiţie la un moment dat. Să fie un element exterior de siguranţă care să spună stop unei numiri”, a declarat Stelian Ion, la Parlament.
El a adăugat că a propus şi alte variante, dând dovadă de „flexibilitate şi de dispoziţie de a negocia”.
„Cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Cine citeşte foarte atent acest program de guvernare vede că acolo este o procedură foarte clar stabilită, propusă şi asumată de guvern. Mi s-a cerut să renunţ la această procedură, pentru că nu a fost considerată corectă. Dând dovadă de flexibilitate şi de dispoziţie de a negocia, am venit şi cu alte variante. Toate variantele au avut ca punct comun un singur lucru: în acest mecanism de numire a procurorilor de rang înalte între ministrul Justiţiei şi preşedinte am spus că ar trebui să fie un mecanism, un element exterior factorului politic care să garanteze că decizia nu este una exclusiv politică”, a afirmat fostul ministru.
Stelian Ion a exemplificat o serie de proceduri propuse pentru numirea procurorilor de rang înalt.
„Pe procedură, am propus o variantă, care e şi în programul de guvernare, şi colegii din UDMR şi cei din PNL nu sunt de acord, am văzut că nici preşedintele nu a fost de acord cu această variantă, motiv pentru care am propus şi alte variante, respectiv să venim cu un alt mecanism în care Secţia pentru procurori din CSM să reprezinte un prim filtru, să se depună candidaturile acolo, să depună dosarele, actele profesionale, actele de care înţeleg să se folosească candidaţii şi, în urma acestei proceduri, Secţia pentru procurori să dea câte un raport pe fiecare dintre aceşti candidaţi, raport care să fie înaintat către ministrul Justiţiei. După care, în urma interviului făcut la Ministerul Justiţiei, ministrul să înainteze preşedintelui aceste propuneri. Aveam şi alte proceduri. Aveam şi posibilitatea de a păstra procedura actuală doar pentru procurorul general, iar pentru pentru celelalte categorii de procurori de rang înalt să alegem o altă procedură. Între statele UE există şi această variantă şi ar f fost în conformitate şi cu GRECO. Niciuna nu a fost validată în coaliţie”, a menţionat Stelian Ion, citat de Agerpres.
Stelian Ion a fost revocat din funcţia de ministru al Justiţiei de premierul Florin Cîţu, care l-a acuzat că a refuzat ilegal să avizeze proiectul pentru Programul Anghel Saligny, în valoare de 50 de miliarde de lei, destinat comunităţilor locale. Demiterea a dus la retragerea USR PLUS din coaliție prin refuzul de a-l accepta pe premierul Florin Cîțu.
