Statul Român nu s-a putut mobiliza pentru „Schimbarea la faţă a României”. Explicaţiile penibile a trei ministere despre sumele ridicole cu care au licitat pe colecţia Cioran. Situaţia a fost salvată de o persoană privată

Trei ministere, televiziunea publică, două instituţii ale statului român plus Academia Română au ştiut despre lotul de manuscrise Emil Cioran scos la vânzare, joi, de o casă de licitaţie, la Paris. Trei entităţi de stat s-au implicat în oferta României la licitaţie: prost, pe ultima sută de metri, alocând mărunţiş pentru aciziţie mărunţiş. Toate manuscrisele au fost cumpărate de un ofertant privat, român.

Biblioteca Centrală Universitară, sprijinită de Ministerul Educaţiei, precum şi Societatea Română de Televizune s-au implicat în încercarea de achiziţionare a manuscriselor Cioran scoase joi la licitaţie de casa Binoche et Giquello, la Paris.

Directoarea BCU, Mireille Rădoi (foto alăturat), a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că Biblioteca a avut disponibili aproape 30.000 de euro pentru licitaţie, iar Ministerul Educaţiei i-a mai oferit o suplimentare de 30.000 de euro, pentru ca separat Televiziunea Română să participe la licitaţie cu alţi 50.000 de euro, astfel încât în total să fie acoperit întreg lotul de manuscrise conform estimărilor.

”Noi am identificat un disponibil de vreo 30.000 de euro, domnul ministru Funeriu (ministrul Educaţiei, n.r.) ne-a asigurat, înţelegând importanţa acestei licitaţii, că ne suplimentează cu încă 30.000 şi TVR a venit cu 50.000. Deci au fost două instituţii ale statului român cu 110.000 de euro. Aceasta era suma estimată iniţial că ar valora întregul lot şi iată că s-a ajuns la mult mai mult”, a declarat directarea BCU.

Deşi instituţiile statului român reuşiseră să câştige câteva manuscrise,  un ofertant a pus la bătaie 405.800 de euro (plus 25% taxe plătite statului francez), sumă care, defalcată pe fiecare piesă licitată valora mai mult decât oferiseră toţi ceilalţi participanţi, explică Mireille Rădoi. Potrivit unei clauze ”aculte de reunion du lot”, casa de licitaţii a acceptat în final oferta cea mai mare şi i-a acordat întregul lor licitatorului privat.

Ea a susţinut că cele două instituţii ale statului nu s-a încurcat una pe cealaltă la licitaţie, ci s-au coordonat pentru că BCU era interesată de manuscrise, iar TVR de documentele în imagini. ”Am fost foarte complementari, ei erau interesaţi de documentele cu imagini, noi de manuscrise. Noi am precizat casei de licitaţii că suntem două instituţii din România care ne dorim împreună întregul lot”, a afirmat şefa Bibliotecii Centrale Universitare.

Ministerul Educaţiei a intervenit cu o zi înaintea licitaţiei în locul Ministerului Culturii, care nu a arătat nici un interes

Ministerul Afacerilor Externe susţine că a informat, încă din 24 februarie, Ministerul Culturii, Academia Română şi Muzeul Naţional al Literaturii Române despre licitaţia de la Paris, după ce primise informaţii din timp de la Ambasada României în Franţa.

Reprezentanţii Ministerului Culturii şi ai Muzeului Naţional al Literaturii Române au declarat că nu dispun de fondurile necesare achiziţionării manuscriselor.

Potrivit unor surse guvernamentale, premierul Emil Boc joi s-ar fi arătat foarte iritat de faptul că nu a fost informat de Ministerul Culturii cu privire la licitaţie şi nu au fost iniţiat în guvern vreun proiect de hotărâre, din partea instituţiei conduse de Kelemen Hunor (UDMR), pentru dislocarea de bani din Fondul de rezervă la dispoziţia primului-ministru pentru o ofertă mai consistentă a statului român.

De altfel, cu doar o zi înainte de licitaţia de la Paris, Ministerul Culturii reuşise să treacă prin guvern o hotărâre prin care i-a fost suplimentat bugetul cu peste 300.000 de euro pentru cumpărarea din străinătate a unor obiecte dacice furate din România: o brăţară din aur, monede din aur şi argint şi două scuturi din fier.

Kelemen Hunor nu a putut fi contactat nici miercuri, nici joi, pentru eventuale explicaţii mai detaliate în ce priveşte pasivitatea ministerului.

În cele din urmă, la licitaţia de la Paris, BCU şi TVR s-au înscris miercuri, cu o zi înaintea evenimentului.

”Nu trebuie să le demarezi (procedurile – n.r.) foarte din timp. Ne-am înregistrat aseară (miercuri – n.r.)”, ne-a mărturisit directoarea BCU.

Şi discuţia cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, pentru suplimentarea bugetului BCU, s-a purtat tot cu o zi înaintea licitaţiei.

”BCU funcţinează din surse bugetare şi din venituri proprii rezultate din închirierea spaţiilor de la parter. Noi oricum aveam alocaţi cam 30.000 pentru achiziţia de carte şi atunci am considerat că în loc să cumpărăm nu ştiu câte volume mai puţin valoaroase, ne-am asumat să direcţionăm aceşti bani în felul acesta, urmând să vedem ulteior cum ne mai descurcăm. (…) Aseară am discutat, aseară am spus că noi avem 30.000, iar dânsul (Funeriu – n.r.) a spus: <Din partea mea, vă mai suplimentez cu 30.000>”, ne-a relatat Mireille Rădoi.

La TVR, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a luat decizia de a participa la licitaţie tot cu o zi în urmă, când a hotărât să ia legătura şi cu BCU, pentru a juca în tandem, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, un membru al acestui board, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

”În Consiliul de Administraţie s-a hotărât participarea la licitaţie şi atunci s-a luat legătura şi cu BCU, care aavea această idee de mai înainte. La TVR, decizia a fost de a realiza un documentar despre Cioran”, a precizat oficialul.

Şansa: câştigătorul licitaţiei spune că va dona piesele României

Omul de afaceri care a câştigat licitaţia George Brăiloiu, proprietarul companiei KDF Energy, a declarat, pentru Ştirile Pro TV, că va dona statului român întregul fond de manuscrise Emil Cioran achiziţionat la Paris.

”Este simplu: le voi dona statului român. Sunt un admirator (al lui Cioran – n.r.) şi consider că ele trebuie să se întoarcă acasă şi să facă parte din patrimoniul naţional. Mâine dimineaţă o să primim factura de la licitaţia câştigată şi donaţia va avea loc în câteva luni”, a spus Brăiloiu.

Ca posibili destinatari ai donaţiei, el a enumerat Academia Română şi Biblioteca Centrală Universitară, urmând ca avocaţii săi să se ocupe de demersurile legale.

Omul de afaceri a recunoscut că şi el a auzit despre licitaţie în ultimul moment şi a trebuit să supraliciteze, pentru a fi sigur că obţine întregul lot.

”Am aflat în ultima secundă că se întâmplă licitaţia. E normal ca un astfel de fond să nu aparţină unei familii sau unei companii, ci unei instituţii a statului român. Ar fi fost păcat ca acest lot să fie dispersat la mai multe universităţi, instituţii sau colecţii private. Licitaţia a crescut foarte mult datorită faptului că au fost mulţi licitatori şi era greu să obţii tot fondul altfel decât supralicitând”, a spus Brăiloiu, la Ştirile Pro TV.

În vârstă de 42 de ani, George Brăiloiu conduce firma KDF Energy, înfiinţată în urmă cu 9 ani, care este un important jucător în tranzacţia de certificate de emisii poluante CO2.

Licitaţia

Fondul vândut joi la Paris cuprinde manuscrise ale unor lucrări de referinţă ale lui Emil Cioran, din perioada românească a filosofului.

Printre cele 82 de loturi scoase la licitaţie, se numără caiete manuscrise – ”Schimbarea la faţă a României”, ”Tragicul cotidian”, ”Adolescenta”, ”Jansenismul”, ”Pamflet şi pamfletar”, ”Consideraţiuni asupra problemei cunoştinţei la Kant”, ”Banalitate şi transfigurare”, ”Cartea amăgirilor”, ”Lacrimi şi sfinţi” – cărţi poştale şi scrisori adresate părinţilor şi altor rude, diploma de Bacalaureat a scriitorului, diploma de licenţă în filosofie şi litere. Un reportaj de la faţalocului a realizat Luca Niculescu pentru RFI.