Agenția Fondului de Mediu (AFM) a anunțat miercuri că a suspendat poprirea pe conturile Blue Air, la capătul a două zile de scandal care au produs prejudicii atât pasagerilor, cât și companiei, cât și, mai ales, statului însuși. Marți, autoritățile blocaseră conturile din cauza unor datorii de peste 28 de milioane de lei. În comunicatul său de miercuri, AFM mai precizează că a decis și stabilirea unui grafic pe 12 luni pentru achitarea creanței.
Decizia apare doar după scandalul generat de situația a mii de pasageri români afectați de suspendarea zborurilor companiei.
Demn de menționat ste că AFM a respins, anul acesta, 2 cereri de reeșalonare formulate de Blue Air.
Măsurile anunțate de AFM par să ajute Blue Air să își reia activitatea, dar situația creată – prin (in)acțiuni anterioare și prin luările de poziție oficiale de marți – a afectat dramatic reputația companiei ce poate aluneca acum foarte ușor spre faliment, mai ales că principalul său competitor, compania ungară Wizz Air, a anunțat imediat după izbucnirea scandalului că-și va extinde operațiunile în România.
Reacția bizară a reprezentanților statului de la declanșarea scandalului Blue Air
Oficialii români au reacționat imediat după anunțul făcut marți de Blue Air privind suspendarea temporară a zborurilor sale. A fost o reacție concentrată adică pe cei afectați direct de suspendarea zborurilor. Autoritățile au ignorat, însă, situația Blue Air:
situație pe care ar fi trebuit să o cunoscă foarte bine, deci ar fi putut să prevină toată această criză, în condițiile în care are 2 reprezentanți, cu drept de veto, în Consiliul de Administrație al Blue Air.
(Citește și: ”Ajutor pentru Blue Air: Statul va avea doi reprezentanți cu drept de veto în consiliul de administrație. Acțiunile proprietarilor – ipotecate”)
De precizat: prin OUG care a acordat Blue Air ajutorul de stat, emisă în august 2020, compania a gajat creditul inclusiv cu 75% din acțiuni. Nu este clar de ce statul nu a apelat la acest instrument în momentul în care compania a început să înregistreze restanțe către bugetul de stat.
(Citiți și: ”Blue Air: de la urgența repatrierii pasagerilor, la complicata situație a conturilor blocate”)
În rest, autoritățile au mai făcut următoarele demersuri:
- Somația Mediului către Blue Air. Mass-media române au difuzat marți o înregistrare cu ministrul Mediului, Tanczos Barna, care soma Blue Air să reia imediat zborurile. ”Blocarea conturilor de către AFM nu justifică în niciun fel suspendarea imediată a tuturor zborurilor de către această companie. Cer Blue Air să reia zborurile imediat, să-și onoreze obligațiile față de călători, să-și onoreze obligațiile față de bugetul de stat”, spunea ministrul Mediului.
- Ajutor pentru TAROM. Guvernul a alocat miercuri TAROM, din fondul de rezervă, 5 milioane de lei pentru a acoperi costurile repatrierii românilor aflați în străinătate și care aveau bilete spre țară cumpărate de la Blue Air. Premierul a spus că, din datele MAE, în jur de 2.100 de români se află în această situație și au cerut ajutor.
- Plângere penală. Procurorul-şef adjunct al DIICOT, Oana Daniela Pâţu, a declarat miercuri, la Parlament, că a fost înregistrată la instituţia pe care o conduce o sesizare referitoare la compania Blue Air. „A fost înregistrată o sesizare, despre obiectul ei în acest moment nu vă pot da mai multe detalii. Nu s-a început urmărirea penală in rem. Nu vă pot da mai multe detalii. Vom face verificările care trebuie pentru clarificarea situaţiei”.
Agitație și gest neobișnuit ale șefului ANPC, Horia Constantinescu
Cel mai vocal împotriva companiei Blue Air s-a dovedit președintele ANPC, Horia Constantinescu, care a recurs și la un gest foarte neobișnuit: și-a publicat numărul de telefon – 0745 999 111 – pentru a fi contactat de cei care au nevoie de ajutor pentru a reveni în țară.
Horia Constantinescu, a cărui instituție a amendat compania pentru nereturnarea contravalorii biletelor la zborurile anulate în pandemie, a acuzat miercuri Blue Air că ”șantajează statul român”.
Cine pierde în acest scandal
Românii care, marți și miercuri, au rămas blocați în diverse aeroporturi din România și din Europa sunt primii, și cei mai evidenți, care pierd și timp, nervi, și bani.
Bani pierde și statul român – care are de recuperat un credit de peste 300 milioane lei, plus 28 de milioane lei datorii ale Blue Air față de Mediu și 2 milioane euro, amenda dată de ANPC – dacă conturile Blue Air nu mai sunt alimentate de clienți români.
Statul român mai pierde ceva: o afacere autohtonă, fondată în 2004 cu resurse nu tocmai onorabile: patronul, Nelu Iordache, a fost condamnat în 2017 pentru deturnare de fonduri alocate autostrăzii Nădlac – Arad (din banii de autostradă a cumpărat avioane pentru Blue Air), dar pe care și-o poate adjudeca în cazul că nu-și recuperează creanța gajată cu 75% din acțiuni.
Iar afacerea era construită pe baze funcționale: în urmă cu 2 ani, compania low-cost Blue Air opera zboruri către circa 100 de rute, din 16 țări, având 8 baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca, Liverpool și Torino.
Problemele din România ale Blue Air vor genera consecințe și peste graniță: Blue Air deține și compania aeriană a Republicii Moldova, Air Moldova.
Discuții inutile cu Administrația Fondului de Mediu
Comunicatul de miercuri ale Administrației Fondului de Mediu conține și un istoric al dialogului cu Blue Air pe marginea datoriilor sale:
- În data de 3 mai 2022, ANPC a transmis către AFM lista operatorilor care nu au restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente emisiilor de dioxid de carbon generate în anul 2021. În baza acestor informații, a fost emisă o decizie de impunere, privind aplicarea penalității prevăzute în cazul nerestituirii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru toți operatorii economici, inclusiv pentru compania Blue Air Aviation S.A. Decizia care a fost comunicată societății la data de 13 mai 2022 și care avea termen scadent de plată până la data de 5 iunie 2022.
- Decizia de impunere nu a fost contestată și s-a trimis în data de 17 mai 2022 o solicitare de eșalonare la plată a creanțelor la Fondul pentru Mediu.
- În data de 24 mai 2022, AFM a răspuns solicitării prin care a informat compania Blue Air Aviation S.A cu privire la cadrul legal prin care se poate realiza eșalonarea datoriei.
- În data de 24 iunie 2022, compania Blue Air Aviation S.A a revenit cu o adresă prin care a solicitat eșalonarea la plată a debitului provenit din decizia de impunere.
- AFM a răspuns solicitării în data de 15 iulie 2022, prin care a solicitat mai multe documente pentru a realiza legal procedura de eșalonare.
- Întrucât compania Blue Air Aviation S.A nu a achitat suma restantă și nici nu a pus la dispoziție informațiile și documentele solicitate, în data de 25 iulie 2022, AFM a demarat măsuri de executare silită și a emis un Titlu executoriu și o Somație de plată.
- În data de 29 august 2022, AFM a revenit cu o adresă către compania Blue Air Aviation S.A prin care a adus la cunoștință faptul că se respinge eșalonarea de plată a creanțelor la Fondul pentru mediu întrucât nu au fost transmise documentele solicitate prin adresa din 15 iulie 2022.
- Întrucât contribuabilului i-a fost respinsă solicitarea de eșalonare la plată a obligațiilor la Fondul pentru mediu pentru neprezentarea documentelor solicitate și pentru că acesta nu a achitat sumele înscrise în Titlul executoriu și în Somația de plată, în data de 1 septembrie 2022 au fost continuate măsurile de executare silită.
Wizz Air încearcă să preia cotă de piață
Compania aeriană maghiară Wizz Air a anunțat miercuri că introduce trei noi rute din Bucureşti (către Praga, Atena şi Larnaca), cinci aeronave în plus la baza din capitala României și creșteri operaționale la Bacău, Cluj-Napoca, Iași și Sibiu.
Potrivit unui anunț făcut de Evelin Jeckel, Acting Network Office în cadrul Wizz Air, compania oferă 13,8 milioane de locuri și aproximativ 200 de rute pentru pasagerii din România.
Întrebată dacă planurile anunţate au legătură cu situaţia de la Blue Air, ea a precizat: „Monitorizăm permanent ce se întâmplă în piaţă, avem planuri pregătite şi le putem pune în practică pe măsură ce lucrurile se întâmplă în piaţă.
Reacţionăm imediat. Sunt în acest sector de de 7 ani şi ne aşteptam să se întâmple acest lucru din 2016, era o situaţie care atârna în aer. Suntem pregătiţi să preluăm cererea. Dacă va fi o cerere, o vom prelua”.
***
