Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a ratat parțial pentru a doua oară în acest an o licitație de titluri de stat.
Luni s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62 % din volumul cerut de MFP, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadentă în iunie 2023. Și oferta de băncilor a fost mai mică decât cea cerută, de numai 327 de milioane de lei.
În schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), față de cel înregistrat pentru aceeași scadență în 24 decembrie, de 4,34%. Atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decât ceruse statul (600 de milioane de lei).
Media randamentelor la ofertele respinse ale băncilor a fost de 4,45%.
Creşterea randamentelor la obligaţiuni survine atunci când dobânzile cresc sau când preţul titlurilor scad, ca urmare a tendinţei deţinătorilor de a le vinde, din cauza deteriorării percepţiei pieţei faţă de capacitatea de plată a datornicului.
Joi, MFP a mai înregistrat o licitaţie parţial nereuşită, în care a adjudecat titluri scadente în aprilie 2026 în valoare de numai 246 de milioane, dintr-o ofertă de 333 de milioane, mai mică decât cererea statului 400 de milioane.
Luni a fost „încă o zi de uitat pentru titlurile de stat româneşti, ale căror randamente au crescut cu 10 până la 20 de puncte de bază (sutimi de procent) la toate scadenţele. Una dintre cauze ar putea fi clarificarea privind nivelul ROBOR de care este legată taxa pe activele bancare, care pare să confirme aşteptările pesimiste”, notează un raport al ING.
„ Taxa pe activele bancare se va calcula şi se va plăti trimestrial, ceea ce înseamnă că la cotaţia medie a ROBOR din ultimul trimestru al anului trecut, rata anuală a taxei se va situa la 1,2%”, a declarat luni Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dancilă.
Valoarea medie a ROBOR în ultimele trei luni din 2018 s-a situat la 3,17% pe an, nivel care corespunde unei taxe pe activele bancare de 0,3%. Cum taxa se aplică trimestrial rata anuală a taxei este de 1,2%.
Iniţial, băncile au interpretat că taxa se calculează anual şi doar se plateste trimestrial.
(Citiți și: „Efectul Vîlcov” pe BVB – Bursa a închis din nou pe roșu)
„Pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele medii-lungi: la 10 ani cu 17 puncte bază la 4,745%”, notează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania în nota cotidiană de marţi.
Ce urmează
Băncile erau deja circumspecte față prețul îndatorării staatului, și fără să fi fost supuse la constrângerile noii taxe pe activele lor, din care fac parte și titlurile de stat.
Incertitudinile privind deficitul bugetar real al guvernului îi fac pe analiștii bancari să calculeze dobânzi tot mai mari pentru stat.
Astfel că Banca Transilvania se aştepta încă din octombrie la o medie de 5,7% a randamentelor titlurilor de stat pe 10 ani înregistrate în 2019, mai mare cu un punct procentual faţă de media pe 2018, de 4,7%. În 2020, randamentele ar rămâne ridicate, la 5,2%.
Impactul taxei pe active adoptate surprinzător în la sfârşitul anului nu avea cum să fie inclus, după cum nici BCR nu avea cum să-l estimeze în 7 ianuarie, când publica un raport lunar cu o estimare a randamentului mediu de 5,4% la sfârşitul anului 2019.
Abia au apărut primele clarificări privind modul de plată al taxei, care încă mai poate suferi ajustări.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat în ianuarie 2019 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,26 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde de lei prin licitaţii de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Faţă de luna noiembrie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 1,02 miliarde de lei.
