fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Statul nu mai reușește să ia bani de la bănci cât își dorește – ultima licitație de titluri de stat s-a subscris la 62%

de Adrian N Ionescu , 15.1.2019

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a ratat parțial pentru a doua oară în acest an o licitație de titluri de stat.

Luni s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62 % din volumul cerut de MFP, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadentă în iunie 2023. Și oferta de băncilor a fost mai mică decât cea cerută, de numai 327 de milioane de lei.

În schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), față de cel înregistrat pentru aceeași scadență în 24 decembrie, de 4,34%. Atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decât ceruse statul (600 de milioane de lei).

Media randamentelor la ofertele respinse ale băncilor a fost de 4,45%.

Creşterea randamentelor la obligaţiuni survine atunci când dobânzile cresc sau când preţul titlurilor scad, ca urmare a tendinţei deţinătorilor de a le vinde, din cauza deteriorării percepţiei pieţei faţă de capacitatea de plată a datornicului.

Joi, MFP a mai înregistrat o licitaţie parţial nereuşită, în care a adjudecat titluri scadente în aprilie 2026 în valoare de numai 246 de milioane, dintr-o ofertă de 333 de milioane, mai mică decât cererea statului 400 de milioane.

Luni a fost „încă o zi de uitat pentru titlurile de stat româneşti, ale căror randamente au crescut cu 10 până la 20 de puncte de bază (sutimi de procent) la toate scadenţele. Una dintre cauze ar putea fi clarificarea privind nivelul ROBOR de care este legată taxa pe activele bancare, care pare să confirme aşteptările pesimiste”, notează un raport al ING.

„ Taxa pe activele bancare se va calcula şi se va plăti trimestrial, ceea ce înseamnă că la cotaţia medie a ROBOR din ultimul trimestru al anului trecut, rata anuală a taxei se va situa la 1,2%”, a declarat luni Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dancilă.

Valoarea medie a ROBOR în ultimele trei luni din 2018 s-a situat la 3,17% pe an, nivel care corespunde unei taxe pe activele bancare de 0,3%. Cum taxa se aplică trimestrial rata anuală a taxei este de 1,2%.

Iniţial, băncile au interpretat că taxa se calculează anual şi doar se plateste trimestrial.

(Citiți și: „Efectul Vîlcov” pe BVB – Bursa a închis din nou pe roșu)

„Pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele medii-lungi: la 10 ani cu 17 puncte bază la 4,745%”, notează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania în nota cotidiană de marţi.

Ce urmează

Băncile erau deja circumspecte față prețul îndatorării staatului, și fără să fi fost supuse la constrângerile noii taxe pe activele lor, din care fac parte și titlurile de stat.

Incertitudinile privind deficitul bugetar real al guvernului îi fac pe analiștii bancari să calculeze dobânzi tot mai mari pentru stat.

Astfel că Banca Transilvania se aştepta încă din octombrie la o medie de 5,7% a randamentelor titlurilor de stat pe 10 ani înregistrate în 2019, mai mare cu un punct procentual faţă de media pe 2018, de 4,7%. În 2020, randamentele ar rămâne ridicate, la 5,2%.

Impactul taxei pe active adoptate surprinzător în la sfârşitul anului nu avea cum să fie inclus, după cum nici BCR nu avea cum să-l estimeze în 7 ianuarie, când publica un raport lunar cu o estimare a randamentului mediu de 5,4% la sfârşitul anului 2019.

Abia au apărut primele clarificări privind modul de plată al taxei, care încă mai poate suferi ajustări.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat în ianuarie 2019 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,26 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde de lei prin licitaţii de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Faţă de luna noiembrie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 1,02 miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult