joi

1 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 ianuarie, 2022

Acționarii Nuclearelectrica (SNN) vor decide care anume scenariu va fi ales pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, potrivit documentelor pregătite de management pentru adunarea generală programată pentru 23 (24) februarie.

Mai precis, Ministerul Energiei, care deține aproape 82,5% din acțiunile SNN, va opta pentru una din cele trei variante, cu costuri între 1,89 miliarde de euro – varianta minimală (cu obiective obligatorii pentru continuarea funcționării Unității și reactorului său) și 2,09 miliarde de euro (care include obiective de „siguranță sporită” și alte îmbunătățiri).

Procesul de retehnologizare va impune oprirea Reactorului 1 pentru doi ani, între 2027 și 2029. Asta înseamnă că, până atunci, va fi nevoie de noi capacități de producție, căci altfel sistemului energetic îi vor lipsi circa 700 MW de electricitate, adică circa 8 – 9% din consumul actual al României.  


Potrivit Strategiei de construcție a Unităților 3 și 4, acestea vor fi gata în 2030 și 2031, iar eventualele alte capacități noi ar urma să le înlocuiască pe cele pe cărbune.

Unitatea 1 va atinge 210.000 de ore efective de funcționare la putere maximă la sfârșitul anului 2023, după aproximativ 26,6 ani de funcționare de la punerea în funcțiune și cu aproximativ 3,4 ani înainte de a atinge durata de viață proiectată de 30 de ani, potrivit documentelor SNN.

Cum se va derula retehnologizarea

Nuclearelectrica recomandă Scenariul 2 („Siguranță sporită), care ar costa 1,93% fără costurile de obținere a finanțării), dar spune că cel mai bun este Scenariul 3 (care și este numit „Bun de avut”).

SNN intenționează să continue exploatarea Unității 1 după cele 210.000 de ore efective de funcționare la putere maximă (dar limitată la 245.000 de ore efective de funcționare la putere maximă), un proces cunoscut sub numele de „Extinderea duratei de viață a instalațiilor”.


Proiectul de retehnologizare a Unității 1, a fost structurat în 3 faze:

  • Faza 1 – Noiembrie 2017 – Martie 2022 – Definirea proiectului si aprobarea Deciziei de Investitie pe baza Studiului de Fezabilitate;
  • Faza 2 – Aprilie 2022 – Decembrie 2026 – Pregătirea implementării (soluții de detaliu, achiziții componente, planificare implementare activități, construcție infrastructură);
  • Faza 3 – 2027 – 2029 – Oprirea unității, derularea efectivă a activităților proiectului de retehnologizare și punerea în funcțiune a unității.

Retehnologizarea va menține capacitatea unității la 706 MW, indiferent de care scenariu va fi ales dintre cele 3 variante.

Scenariul 1 – minimul „obligatoriu”

Această variantă include elementele strict necesare/obligatorii ale retehnologizării U1, în timp ce elementele recomandate care intră în scenariile 2 și 3 ar trebui să sporească marjele de siguranță, fiabilitate, operabilitate și mentenabilitate.

Rezumatul studiului de fezabilitate elaborat de Ernst & Young spune că Scenariul 1 „asigură faptul că unitatea beneficiază de toate modernizările și modificările necesare pentru a satisface cerințele de autorizare și pentru a o pregăti pentru cel de-al doilea ciclu de viață de funcționare”.

În acest scenariu rata internă de rentabilitate a proiectului este de 8,1%.

Scenariul 2 – „Siguranță sporită”

Această variantă adaugă, la obiectivele Scenariului 1, modificări de proiect recomandate care nu au impact de securitate nucleara și activități recomandate ca urmare „a evaluărilor de stare ale structurilor, sistemelor și componentelor”.

Îmbunătățirile suplimenare din acest scenariu „sporesc anvelopa de securitate nucleară și convențională a unității, menționând că, lucrările nu sunt considerate obligatorii pentru funcționarea pe termen lung a centralei”, spune studiul citat

Totuși, „dacă sunt implementate, ar asigura astfel ca Unitatea 1 sa devina mai robustă din punct de vedere al securității nucleare și sa se apropie mai mult de proiectul/configurația Unității 2. Alinierea proiectului celor două unități reduce incarcarea necesara indeplinirii tintelor de fiabilitate, atunci când se gestioneaza două unități cu configurații diferite”.

Costul mai mare, de 1,93 milarde de euro, reduce rata internă de rentabilitate a proiectului până la 7,9%.

Scenariul 3 – „bun de avut / executat”

Scenariul 3 include obiectvele din  celelalte variante și „poate oferi, de asemenea, o robustețe sporită împotriva deficiențelor, fie printr-o probabilitate mai mică de apariție, fie printr-un timp de răspuns mai mic in fata acestora”.

Totuși, „orice beneficiu financiar net pe termen lung este dificil de cuantificat”. Deși Scenariul 3 (în comparație cu Scenariul 2) poate contribui la reducerea erorilor umane și a riscurilor asociate, este posibil să crească complexitatea și riscul inerent al procesului de retehnologizare prin adăugarea de noi activități”

Impactul social și cultural ar fi mai puternic, cu beneficii socio-economice și culturale semnificative, cu o creștere a ocupării indirecte a forței de muncă în comparație cu Scenariile 1 și 2, datorită activităților suplimentare care urmează a fi desfășurate”.

Costul și mai mare, de 2,09 miliarde de euro, reduce și mai mult rata internă de rentabilitate a proiectului, până la 7,3%.

(Descărcați AICI rezumatul Studiului de fezabilitate a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă)

La sfârșitul lunii noiembrie, a fost semnat primul contract din cele ce necesare pentru construcția Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă: între Energonuclear S.A., compania de proiect,  și Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin, ca și de Autoritatea de Proiectare a Unităților 3&4 și OEM Candu (producătorul original al tehnologiei Candu).

În octombrie 2020 fuseseră deja semnate un acord interguvernamental și un memorandum cu US Exim Bank pentru finanțarea proiectelor mari de investiții în România, inclusiv de tipul celor nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: