Lucrările de extindere şi modernizare a staţiei de epurare a apelor uzate și construcția incineratorului de nămol de la Glina au fost finalizate joi, mai mult de şase ani de la demararea investiției.
Proiectul, în valoare totală de 650 de milioane de lei plus TVA, a fost realizat cu finanţare europeană, prin Programul POIM. Mare parte din această sumă a fost asigurată de Banca Mondială, iar cofinanţarea a fost acoperită de statul român şi de municipalitatea bucureşteană, printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii.
Dacă investiţia nu ar fi fost încheiată anul acesta, Primăria Bucureștiului era obligată să returneze integral fondurile alocate.
Staţia de epurare şi incineratorul de nămol includ soluţii tehnice „de ultimă generaţie”. Stația este „cea mai modernă” din Europa şi permite epurarea apelor uzate în proporţie de 98,6%, iar incineratorul, cu ajutorul energiei proprii, neutralizează nămolul şi permite eliminarea acestuia în proporţie de 94%.
Proiectul de la Gina are două componente:
- staţia de epurare, care constă în bazine de retenţie a apei
- incineratorul nămolului care rezultă din aceste bazine.
Avantajele celor două investiții:
- Apa provenită din canalizare va fi epurată mecanic şi biologic şi nu va mai ajunge deloc în Dâmboviţa, în condiţiile în care, înainte de începerea acestui proiect, se epura doar o treime.
- În cadrul incineratorului, nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orăşeneşti este tratat termic, iar căldura obţinută este recuperată, pentru a fi folosită ulterior în procesul de uscare şi ardere. Cenuşa inertă rezultată reprezintă aproximativ 4% din nămolul iniţial şi va ajunge să fie utilizată în fabricile de ciment. Până acum, apele murdare erau deversate în râul Dâmbovița.
Capacitatea stației de epurare – 12 mc/ secundă
Nicuşor Dan a declarat joi, la ceremonia de inaugurare a investiției că a preluat acest proiect, în urmă cu trei ani, la un stadiu de realizare de 40%, în condiţiile în care Primăria Capitalei avea conturile blocate.
„Bucureştiul are o staţie de epurare care tratează toate apele reziduale din Capitală. Poate să trateze 12 metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că, până în dezvoltarea viitoare a Bucureştiului – 2040, toată apa din canalizarea Bucureştiului va fi tratată. Până în momentul acesta, parţial, iar până acum zece ani, total, apa din canalizarea Bucureştiului se vărsa în Dâmboviţa, de acolo în Argeş, de acolo în Dunăre şi de acolo în Marea Neagră, poluând toate aceste ape”, a explicat primarul general.
****
