Țările Uniunii Europene au convenit vineri să impună taxe de urgență asupra profiturilor excepționale ale companiilor energetice și au început discuțiile cu privire la următorii pași necesari pentru ameliorarea crizei energetice din Europa, printre care și plafonarea prețurilor la gaze, transmite Reuters.
Miniștrii energiei din cele 27 de țări membre UE s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse la începutul acestei luni pentru a limita creșterea prețului energiei, care alimentează o inflație record și amenință perspectivele economice ale blocului comunitar.
Pachetul include o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor producătoare de combustibili fosili realizate în acest an sau anul viitor, o altă taxă pe veniturile excedentare pe care producătorii de energie cu costuri reduse le-au generat din creșterea costurilor cu electricitatea și o reducere obligatorie cu 5% a consumului de energie electrică în perioadele de vârf.
Odată convenite aceste aspecte, oficialii au început vineri dimineață negocierile pe tema unui potențial plafon al prețului gazelor, plafon cu care anumite state, printre care și Germania, nu sunt de acord.
„Toate aceste măsuri temporare sunt foarte bune, dar pentru a găsi soluția pentru a ajuta cetățenii noștri în această criză energetică, trebuie să limităm prețul gazului”, a declarat ministrul croat al economiei, Davor Filipovic, la sosirea la întâlnirea de vineri.
Cincisprezece țări, inclusiv Franța, Italia, Polonia și România, au cerut săptămâna aceasta Bruxelles-ului să propună un plafon de preț pentru toate achizițiile de gaze, pentru a limita inflația.
Plafonul ar trebui stabilit la un nivel „suficient de ridicat și flexibil pentru a permite Europei să atragă resursele necesare”, au argumentat statele.
Unele țări membre UE au contestat estimările Comisiei conform cărora un plafon extins al prețului gazului ar necesita „resurse financiare semnificative” pentru finanțarea achizițiilor de gaze de urgență în cazul în care prețurile pieței ar depăși plafonul UE.
Ministrul belgian al energiei, Tinne Van der Straeten, a declarat că vor fi necesare doar 2 miliarde de euro, deoarece majoritatea importurilor europene au loc în baza unor contracte pe termen lung sau ajung prin conducte pentru care nu se găsesc ușor alți cumpărători.
Suma ar fi o fracțiune din cele 140 de miliarde de euro pe care UE se așteaptă să le încaseze din taxe excepționale pe profitul companiilor energetice.
Dar Germania, Austria, Țările de Jos și alții au avertizat că limitarea prețurilor la gaz ar putea pune țările în situația de a se lupta să cumpere gaz, dacă nu pot concura cu cumpărătorii de pe piețele globale, competitive din punct de vedere al prețurilor.
Un diplomat dintr-o țară din UE a spus că ideea prezintă „riscuri pentru securitatea aprovizionării”, în contextul în care Europa se îndreaptă către o iarnă incertă din acest punct de vedere.
Comisia Europeană a încurajat UE să continue cu plafoane de preț mai restrânse, vizând doar gazul rusesc sau gazul utilizat pentru generarea de energie.
Prin introducerea de măsuri la nivel UE, Bruxelles-ul speră să uniformizeze abordările guvernele naționale la criza energetică, în condițiile în care țările mai bogate și-au permis să acorde compensații semnificativ mai mari pentru companiile și consumatorii afectați de criza energetică.
Germania, cea mai mare economie a Europei, a anunțat joi un nou pachet de 200 de miliarde de euro pentru a face față costurilor crescânde ale energiei. Ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes, a cerut Bruxelles-ului să schimbe regulile UE privind ajutorul de stat pentru a opri cursa „nebună” a cheltuielilor guvernamentale.
***
