Dezbaterea cu privire la următorul buget multianual UE începe luni, la Conferința anuală a bugetului UE, organizată la Bruxelles. Discuțiile devin din ce în ce mai complicate, pe măsură ce se înmulțesc solicitările ca Uniunea să își concentreze cheltuielile pe zonele care o pregătesc pentru război.
Puține lucruri în blocul celor 27 sunt atât de înverșunate precum negocierile asupra bugetului său pe șapte ani, de peste un trilion de euro. „Bugetul este politică exprimată în cifre”, a spus Johannes Hahn, comisarul european responsabil de proces.
Și, cel puțin deocamdată, acestee politici sunt dominate de război. Invazia Ucrainei de către Rusia din 2022 a schimbat totul. Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la securitate, domeniu în care, scrie Politico, blocul ar trebui să-și cheltuiască banii în primul rând.
Discuțiile pe marginea viitorului buget UE ar putea dura următorii trei ani și jumătate, implicând lideri și oficiali de rang înalt din întreaga bloc și nu numai.
Întrebările la care trebuie găsit răspuns până la sfârșitul anului 2027 sunt: Cum vor fi strânși banii? Cât ar trebui să fie bugetul? Cine ar trebui să-l cheltuiască și pentru ce? Ar trebui guvernele să primească banii fără întrebări sau cu condiții atașate?
UE îi lipsește Angela Merkel, dar îl are pe Viktor Orban
Bugetul – sau Cadrul financiar multianual (CFM) în limbaj european – este întotdeauna dificil de aprobat: fiecare cifră trebuie să fie aprobată de toate cele 27 de guverne. Negocierile, pentru perioada 2028-2034, vor fi chiar mai spinoase decât înainte – iar ultima dată au culminat cu un summit maraton de cinci zile al liderilor, după mai bine de doi ani de discuții între capitale și reprezentanții acestora la Bruxelles
„Problema este că de data aceasta n-o mai avem pe Angela Merkel”, a spus un diplomat european, referindu-se la fostul cancelar german care avea renume de abil negociator de acorduri între liderii europeni.
Ce ar fi trebuit să precizeze diplomatul este că UE are în schimb acum un lider de altă factură: Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, care, în calitate de prieten al președintelui rus Vladimir Putin, blochează constant proiecte importante ale Uniunii. Iar asta complică și mai mult dezbaterea.
Multe nevoi, resurse limitate
Dar nu este vorba doar de Viktor Orban. Marile capitale ale blocului sunt divizate în ceea ce ar trebui să fie prioritatea lor: susținerea industriei de apărare în fața unui Kremlin din ce în ce mai beligerant sau creșterea investițiilor verzi pentru a atinge obiectivele climatice.
Țările care se consideră mai puțin afectate de războiul din Ucraina – cum ar fi Spania – nu vor o creștere de cheltuieli militare. „Apărarea nu poate fi singura prioritate, avem nevoie de o abordare echilibrată”, a spus un alt diplomat european.
Asta în afară de faptul că aproximativ două treimi din buget sunt cheltuite pentru subvenționarea industriei agricole din bloc și a proiectelor de infrastructură în cele mai sărace regiuni ale Europei.
Apoi mai sunt perspectivele economice, care pot face ca alt tip de cheltuieli să fie greu aprobate. Creșterea a scăzut, parțial ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor pentru a reduce inflația. Potrivit Comisiei, economia este de așteptat să crească cu doar 0,9% în acest an și 1,7% în 2025.
Ar trebui UE să perceapă taxe?
Se mai pune întrebarea: de unde vin banii?
Comisia Europeană, care în mod tradițional pretinde mai mulți bani decât sunt dispuse să ofere guvernele UE, vorbește de necesitatea unui buget multianual mai mare. În prezent, bugetul UE este de aproximativ 1% din PIB-ul blocului – aproximativ 1,2 trilioane de euro în ultima rundă – dar există un dezacord puternic cu privire la sursa banilor suplimentari.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, joi, că sprijină dublarea bugetului multianual al UE, dar este sigur ca aceasta să se confrunte cu o opoziție puternică.
Opțiunii implicite – țările membre trimit mai mulți bani la bugetul central gestionat de Comisie, care este modul în care se formează cea mai mare parte a bugetului – i se opun țărilor conservatoare din punct de vedere fiscal din nordul Europei, așa-numitele ”state frugale”.
Propunerea alternativă: noi taxe la nivelul UE percepute de Comisie, inclusiv asupra emisiilor de carbon și a profiturilor multinaționalelor, pentru a genera venituri suplimentare de zeci de miliarde de euro.
Dar visul blocului de a-și genera venituri proprii, pentru a-și proteja bugetul de capriciile capitalelor naționale, i se opun țările din nordul și estul Europei. „A lor este o problemă filozofică”, a spus un oficial european. „Nu vor ca UE să perceapă taxe.”
Datorie comună pentru finanțarea apărării
A fost nevoie de o pandemie globală și de o scădere economică majoră în 2020 pentru a convinge Germania și Țările de Jos să încalce tabuul emiterii de datorii comune UE.
Măsura, asigura atunci Comisia pentru a convinge aceste două state, se aplică o singură dată, doar pentru a aborda cea mai severă recesiune din epoca postbelică. Acum însă, mai multe state doresc să reproducă acest model pentru a cumpăra arme pentru Ucraina. Țări precum Estonia – care până de curând refuza cea mai mică mențiune despre datorie comună – susțin apelurile franceze de a emite aceste așa-numite euroobligațiuni pentru a consolida apărarea Kievului.
Dar mișcării i se opun, previzibil, Germania și Țările de Jos. „Suntem împotriva euroobligațiunilor pentru apărare. . . pentru că va duce la o schimbare a puterii la Bruxelles”, a declarat liderul olandez Mark Rutte în martie.
În plus, Comisia va trebui, de asemenea, să găsească bani noi pentru a rambursa ratele dobânzilor pentru datoria comună post-pandemie și pentru a pregăti terenul pentru cel mai mare val de extindere din ultimii 20 de ani.
Calendar pentru viitorul buget multianual
Executivul UE va înainta o propunere oficială de buget multianual în vara anului 2025, care va trebui să fie aprobată în unanimitate de guverne înainte de sfârșitul lui 2027. Înainte de aceasta, în iunie anul acesta, au loc alegeri pentru Parlamentul European la nivel de bloc, care sunt așteaptate să ofere o schimbare spre dreapta în politica europeană.
Să nu uităm: Parlamentul are drept de veto asupra bugetului.
Liderii UE au deja propuneri în chestiuni cheie: unii cer reforma subvențiilor agricole ale blocului sau a fondurilor de coeziune.
„CFM (Cadrul financiar multianual) nu doarme niciodată”, a spus un diplomat al UE. Și în curând, nici cei însărcinați să-l întocmească nu vor mai dormi…
***
