Stabilitatea financiară – Guvernatorul BNR: Care e problema cea mare. În 3 ani s-a „stricat ce s-a făcut bun în anii anteriori”

Principalul risc risc sistemic asupra stabilităţii financiare este deteriorarea echilibrelor macroeconomice, cu deficitele externe în prim plan, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării primului Raportului privind stabilitatea financiară din 2019.

„Ritmul de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor. Mai ales în dauna investiţiilor publice”, a amintit miercuri, guvernatorul BNR.

Prin raportul privind stabilitatea financiară a României, BNR „încearcă să sugereze echilibrarea sustenabilă a situației externe” pe două căi (menționate și cu alte ocazii):

• măsuri fiscale „care să ne ajute să atingem MTO-ul” – spune Mugur Isărescu (MTO, ținta de deficit bugetar pe termen mediu, a carui depășire a fostr sancționată sever de Comisia Europeană).
• accelerarea reformelor structurale, care să sporească înzestrarea cu factori de producţie.

„Acesta este fundamentul pe care se poate așeza o creștere economică sustenabilă. Susținem o creștere care să nu se bazeze pe importuri, care nu face decât să genereze locuri de muncă în străinătate”, a mai spus Mugur Isărescu.

Riscurile de instabilitate

Cele 5 riscuri la adresa stabilității financiare a României sunt:

• Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne – a devenit un risc sistemic ridicat faţă de decembrie 2018 şi este în creştere în perioada următoare;
• Un risc nou este cel privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar – ridicat şi în creştere;
• Deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente – rămâne un risc ridicat dar în stagnare;
• Un alt risc nou este structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a celui bugetar – moderat dar în creştere;
• Riscul de nerambursare a creditelor contractate de firme și de populație (sectorul neguvernamental) a devenit redus şi este în stagnare.

Noile riscuri sistemice apărute le-au înlocuit în Top 5 pe cele referitoare la Brexit şi la piaţa imobiliară.

Singurul risc în scădere față de raportul precedent este riscul de nerambursare (proporţia de debitori performanți care riscă să intre în încetare de plăți în următoarele 12 luni).

Această îmbunătăţire vine însă pe seama creşterii avuţiei populaţiei, care s-ar putea dovedi înşelătoare, din cauza eroziunii în termeni reali.

„Avem această hartă a riscurilor. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem şi cum putem să o menţinem, pentru că dacă continuăm cu această tendinţă mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă„, a declarat Mugur Isărescu.

Observaţiile guvernatorului

• Rata medie de creştere economică din ultimii cinci ani se situează în jurul nivelului de 4,6% – mai mult decât dublu față de media ratelor de creştere economică în UE (în jur de 2,1%).
• Creșterea economiei românești – asociată cu deteriorarea echilibrelor macroeconomice, în dauna investițiilor.
• Slaba corelare a majorării consumului şi deci a cererii interne agregate cu potenţialul economiei naţionale (dependent de investiţii) a făcut ca performanţa creşterii economice să fie corelată nefericit de dinamica ridicată a importurilor.
• Dinamica ridicată a importurilor are efecte negative asupra balanţei externe întrucât în mod permanent importurile s-au situat cu mult peste creşterea exporturilor, deși au crescut și acestea.
• România are un deficit de contul curent de aproximativ 4,5% din PIB (în 2018, după ce ȋn 2014 se apropiase de echilibru), în timp ce Ungaria şi Cehia au ȋn prezent surplusuri, iar Polonia are un deficit al contului curent redus.
• Nu trebuie să stimulăm prea mult cererea ci să ținem cont decât poate duce economia.
• OUG 114 a fost adoptată fără consultarea BNR, fără consultări cu industria sau cu BCE a reprezentat un risc sever la adresa stabilității financiare.
• Ordonanţa 19 /2019 care a modificat marţial OUG 118 / 2018 „este tot o soluție de avarie”

Datele Raportului

• Reducerea riscurilor interne este necesară pentru a nu exacerba riscurile deja existente pe plan internațional – a relevat viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, în prezentarea în detaliu a Raportului.
• Scăderea veniturilor fiscale în anii de creștere economică : în ultimii ani au coborât la 25% din PIB
• Adoptarea de inițiative legislative fără realizarea unui studiu de impact și fără consultarea Băncii Centrale Europene fac incert și impredictibil cadrul legislativ.
• Tratatul de funcționare al UE obligă consultarea BCE, iar la noi nu s-a întâmplat acest lucru.
• Trei dintre inițiativele legislative care ar fi afectat și mai mult stabilitatea au fost declarate neconstituționale.
  FMI, BCE sau FED menționează și ele aceste riscuri în cele mai recente rapoarte, iar investitorii se uită cu atenție la rapoartele lor
• Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin fluxuri ne-generatoare de datorie a scăzut constant în ultimii ani, de la aproape 700% în 2014, la doar 68,9% în 2018.
• Asistăm la o tendință de creștere a costului de finanțare a defictului bugetar.
• Avuția netă a populației a crescut în 2018, dar mare parte a creșterii se datorează creșterii prețurilor la imobiliare. „Este așadar o creștere mai mult pe hârtie”, a conchis viceguvernatorul Liviu Voinea.