Angajații din administrația locală nu vor mai putea să beneficieze de salarii mult peste media națională, întrucât vor fi reintroduși în grila de salarizare, potrivit unuia dintre principiile creionate de Ministerul Muncii pentru viitoarea lege a salarizării. Aceste principii apar într-un Memorandum ce ar trebui discutat în ședința planificată miercuri a Guvernului.
Cele trei mari noutăți pe care Guvernul dorește să le implementeze prin modificările aduse Legii 153/2017 privind salarizarea unitară din sistemul public.
1.Salariile din administrația locală revin în grilă, după trei ani de la desprinderea lor (prin legea elaborată în mandatul Liei Olguța Vasilescu la Ministerul Muncii).
Motivele prezentate în Memorandum:
- La nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între unitățile administrative-teritoriale de nivel similar, în condițiile în care nivelul de salarizare al personalului pentru fiecare în parte se stabilește prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.
- Acest lucru a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea ierarhiilor firești pe nivele de complexitate a activității în administrația publică – respectiv administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia poziție administrația publică locală. Aplicarea legii a dus la situația în care unele salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală.
(Citiți și: „Un sindicat al funcționarilor publici îl acuză pe Liviu Dragnea că politizează funcția publică prin modul cum e concepută legea salarizării”)
2. Sporuri mai puține și mai mici. În prezent, coordonatorul de credite poate acorda sporuri în valoarea de 30% din valoarea totalului salariilor de bază din respectiva instituție (din anvelopa salarială). Nu toți angajați încasează sporuri, pentru că regula este ca acestea să se aloce în procent din salariul de bază al beneficiarului.
Explicațiile din Memorandum:
- Cât privește plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate de la acest plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu pot depăși acest plafon.
- Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situație discriminatorie, unele funcții beneficiind de un cuantum al sporurilor cu mult mai mare decât altele, cu toate că activitatea se desfășoară în aceleași condiții, iar expunerea la condiții periculoase sau vătămătoare este aceeași, indiferent de funcția deținută.
Cum se va modifica practica acordării sporurilor:
- sporurile pentru condiții de muncă la are expunerea la condiții de muncă este aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
- analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante
- acordarea unui spor de performanță lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite.
(Citiți și: „Legea Salarizării: fără date esențiale, amânată, semnată doar de Liviu Dragnea și pusă pe site-ul PSD. Cine, cum și cât ar urma să câștige în anul 2022″)
3. Respectarea raportului de 1 la 12 între cel mai mic salariu și cel mai mare salariu.
Mențiunile din Memorandum:
- Reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază
- înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare – 2.300 lei.
