Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Legea Salarizării: fără date esențiale, amânată, semnată doar de Liviu Dragnea și pusă pe site-ul PSD. Cine, cum și cât ar urma să câștige în anul 2022

de Mariana Bechir 11.4.2017

Proiectul salarizării unitare din sistemul public a fost dat publicității luni, fiind afișat pe site-ul PSD. El poartă doar semnătura lui Liviu Dragnea.
Proiectul cuprinde salariile la care se va ajunge în 2022, an pentru care nu există însă prognoze oficiale privind paritatea leu/euro (dacă nu se adoptă euro până atunci) și nici salariul minim pe economie.

Din grilele anexate rezultă că cercetarea este marele pierzător, fiindcă retrogradează de la nivelul ce-i revenea până acum ca valoarea și contribuție adusă societății, în timp ce personalul sanitar și demnitarii sunt marii câștigători.

Potrivit proiectului asumat de coaliția PSD – ALDE, salariul minim luat în calcul pentru 2022 este 2.500 de lei.

Nu există niunde, nicio estimare privind salariul minim în acel an. Știm doar, din programul de guvernare al PSD (un document politic), că în 2020 salariul minim ar putrea fi de 1.750 de lei. 

Toate salariile din proiect sunt prezentate la valoarea pe care o vor avea în 2022, dar majoritatea familiilor ocupaționale vor ajunge treptat la aceste valori.

Reamintim că impactul estimat este de circa 10 miliarde de lei anual – bani care ar urma să fie obținut, potrivit liderului PSD Liviu Dragnea, ca urmare a investițiilor, a creșterii consumului și a atragerii fondurilor europene.

Aleșii, salarii mărite de la 1 ianuarie 2018

Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică cresc și ele începând de la anul, adică se vor majora odată cu salariul minim pe economie, aplicându-se coeficientul din grilă.

La celelalte categorii, cu excepția celor din sănătate, unde salariile cresc de la anul corespunzător anului 2022 (când salariul minim este estimat la 2.500 de lei), toate așezările în ierarhie se vor face treptat.

De exemplu, angajații din Educație primesc o majorare cu 50%, de la 1 ianaurie 2018.

“Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică se determină începând cu 1 ianuarie 2018 prin înmulțirea coeficienților din Anexa IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare”, precizează un articol din proiect.

Care sunt funcțiile  de demnitate publică:

  • președintele României (carea va avea anul viitor un salariu de 18.120 lei, deoarece salariul minim pe economie va fi de 1.510 lei), consilierii de stat și prezidențiali de la Cotroceni
  • parlamentarii (vor avea anul viitor 13.590 lei)
  • miniștrii, secretarii de stat și subsecretarii de stat, secretarul general al Guvernului, consilierii de stat
  • Avocatul Poporului
  • președinții și membrii plenului de la CNSAS, Consiliul Concurenței, Autoritatea Electorală Permanentă, CNA etc.
  • primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene
  • prefecții și subprefecții

Calendarul restului măririlor:

1 iulie 2017:

  • vor crește cu 20%, față de martie 2017, soldele de funcţie ale personalului militar (salariile din armată)
  • salariile de funcție ale polițiștilor, cu 5%, tot comparativ cu martie anul acesta

1 ianuarie 2018:

  • salariile de bază pentru personalul didactic din învățământ se vor majora cu 50%, față de decembrie 2017
  • salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție, vor crește cu 25% (față de decembrie 2017)

2019 – 2022:

Se va acorda o creștere anuală a salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul prevăzut pentru 2022 și cel din decembrie 2018

Sporurile, indemnizația de hrană, voucherele de vacanță

  • Toți bugetarii vor beneficia de o primă de vacanţă anuală, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată
  • Toți bugetarii vor primi o indemnizație de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară
  • Prima de vacanță, indmenizația de hrană și toate celelalte sporuri nu pot depăși 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite

Cercetarea, retrogradată de coaliția PSD – ALDE

Domeniul cel mai afectat, comparativ cu ierarhizarea din Legea 248 din 2010 (Legea salarizării unitare elaborată și asumată de Guvernul Emil Boc), este Cercetarea.

Angajații din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare vor fi mult mai slab plătite, importanța lor coborând multe clase în grilă.

Astfel, potrivit proiectului de acum, un cercetător științific I (cea mai importantă funcție de execuție) din astfel de unități va avea în 2022 un salariu de 7.546 lei, adică un coeficient de 3,02.

În Legea 248 din 2010, aceștia erau poziționați la un coeficient de 5,1, adică ar fi trebuit să aibă acum, în 2017, la un salariu minim pe economie de 1.450 de lei, 7.395 lei.

Grila din actualul proiect:

Grila din Legea 248:

Salariile din sănătate se aplică de la 1 ianuarie 2018 cu valorile prezăvute pentru 2022

Salariile din grilă ale personalului sanitar întră în vigoare integral de la 1 ianuarie 2018, nu începând cu 2022, așa cum se întâmplă în cazul celorlalte familii ocupaționale:

Răsturnări spectaculoase de ierarhie în proiectul semnat de Liviu Dragnea

De la prezentarea de vineri, când ministrul Lia Olguța Vasilescu și Liviu Dragnea susțineau că Primarul Capitalei va avea un coeficient de 9, iar parlamentarii – coeficient 8, în noua formă a proiectului, Gabriela Firea va avea în 2018 de 9,7 ori salariul minim pe economie (adică 14.647 lei), iar deputații și senatorii – de 9 ori (13.590 lei).

La salariul minim din 2022 (2.500 de lei), deputații vor avea indemnizații de 22.500 lei.

Se obsevră că scad indemnizațiile Șefii celor două Camere vor avea o indemnizație de 16.675 lei, iar un parlamentar fără funcții, o indemnizație de 13.050 lei. Cu alte cuvinte, ar scădea indemnizația șefilor Camerei și Senatului (care au ajuns, grație Ordonanței de Urgență adoptate pe vremea lui Gabriel Oprea la 21.540 lei) și aproape că se dublează indemnizația unui deputat ori senator (fără funcții în comisii sau în conducerea celor două Camere).

Una din derogările prinse în proiect se referă la Statutul senatorilor și deputaților. „În perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, suma lunară forfetară acordată deputaților și senatorilor, se stabilește la nivelul unei indemnizații brute a deputatului, respectiv a senatorului”, scrie în documentul făcut public de PSD.

În condițiile în care articolul la care face referire derogarea vorbea de o sumă forfetară de „nu mai puțin de o indemnizație și jumătate brută”, rezultă că, în următorii patru ani, aleșii ar urma să aibă sume forfetare mai mici.

Se mai remarcă și noua poziție în ierarhia generală a Şefului Statului Major General, adică șeful Armatei Române, care va avea, în filosofia proiectului semnat de Liviu Dragnea, un salariu cu aproape 4.000 de lei mai mic decât al primarul Capitalei – de numai 10.880 lei (coeficient 7,5).

Salariul Șefului SMG este echivalent, în proiect, cu cel al unui dirijor, regizor artistic, scenograf, coregraf, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), prim balerin, concertmaestru, actor (teatru, mânuitor păpuși-marionete) – gradul IA.

În Legea salarizării 248, poziția primarului Bucureștiului și cea a șefului Statului Major General se aflau la 13,45 și 13,10 în grila care avea un raport 1/15.

Alte noutăți:

  • Se dublează indemnizațiile consilierilor locali și județeni: în perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2021, indemnizația maximă lunară de care beneficiază consilierii locali pentru participarea la numărul maxim de ședințe este de 10% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz”. În prezent, indemnizația de ședință este de „până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general”.
  • Salariile șefilor cutelor religioase se plafonează la 65% din indemnizațiile înalților demnitari cu care sunt asimilate funcțiile lor (acum, plafonarea se aplică doar șefii cultelor). Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este asimilat funcţiei de prim-ministru, care va avea, potrivit noii legi, 16.675 lei. Astfel, Patriarhul, va avea 10.838 lei, la un salariu minim de 1.450 lei.
  • Procurorul General al României va avea 25.000 de lei, iar un procuror stagiar – 9.905 lei
  • Judecătorii au salarii puțin mai mari decât procurorii, de exemplu judecătorul stagiar – 10.400 de lei, iar judecătorul de al Curtea Supremă – 26.250 de lei
  • Un profesor cu studii superioare de lungă durată grad didactic I va avea în 2022 un salariu de 5.517 lei
  • Referent casier cu studii medii din Ministerul Afacerilor Externe are un salariu de 3.850 de lei, pe când un cercetător
  • Un stenograf sau dactilograf cu studii generale din familia ocupațională Administrație va avea un salariu de bază de 3.750 lei, în timp ce un inginer chimist sau biolog, debutant, cu funcție de execuție în Autoritatea Națională Fitosanitară, în laboratoare de pentru controlul semințelor sau vinului etc. – doar 3.950 de lei. De asemenea, un asistent de cercetare ştiinţifică stagiar va avea, în 2022, 3.950 de lei.
  • Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier (studii medii sau generale) în Administrație – 3.550 lei, în timp ce
  • Un director în Ministerul Economiei poate ajunge și la 12.459 lei, iar un consilier economic va avea 8.774 lei
  • La funcțiile publice specifice de execuție, un inspector vamal, inspector de muncă, inspector social, precum și comisarii, vor avea salariul 4.905 lei, pentru gradația 0
  • Un secretar general din administrația publică centrală (minister) poate ajunge la 13.512 lei
  • Ambasadorii vor avea un salariu de 10.810 lei

DESCĂRCAȚI AICI:

Legea cadru

Reglementări privind personalul din sănătate

Familia ocupațională Învățământ

Sporuri și alte drepturi

Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei

Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă – personal contractual din administraţia publică

Reglementări specifice funcţionarilor publici

Reglementări specifice personalului clerical, care îşi desfăşoară activitatea în ţară, în cadrul cultelor religioase din România

Anexa_IV_Cap_III_-_Reglementari_Externe

Coeficienți anexe

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.4.2017

4 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    11.4.2017, 10:27 am

    1.Ce date de fundamentare poate avea legea salarizarii in lipsa unui “proiect de reindustrializare”, care sa evalueze si prognozeze “Produsul National Brut” cu partea aferenta consumului national la capitolul “Salarii Bugetare” pe diverse termene?
    Legea salarizarii si orice alte legi de alocare de resurse financiare se supun tiparului pe care este construit “Programul de guvernare”, care nu are nimic concret la capitolele economice sau de salarizare bugetara – afara de “vom aloca, vom face, vom sustine, vom incuraja”.Acesta promite orice, dar nimic la modul economic, prin evaluare si planificare de resurse, cu indicarea locului si modului de generare a acestora.
    Aceasta este situatia fireasca a unei tari lipsita de 27 de ani de “proiectul de dezvoltare economica/industriala” pe termen scurt, mediu si lung, care traieste intr-o permanenta aproximare a datelor economice-financiare in lipsa oricaror elemente si criterii programatice concrete si realizabile…
    2.In situatia data, ramine valabila “haiducia impozitara”, care va “cocosa” la fel ca in 2009 antreprenoriatul roman, lipsit de unitate si constiinta de clasa si (la fel de lipsit) de un “proiect de tara” pe care sa-l propuna (si impuna) clasei politice, in folosul intregii societati economice romanesti…

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    11.4.2017, 2:20 pm

    3.Programul de guvernare 2017-2020 (pag. 28)prevede ca “element central reindustrializarea, in cadrul caruia statul sa actioneze ca … furnizor de servicii”…(a caror calitate si functionalitate se inscrie in indicele subafrican de competitivitate economica nationala 74, care a alungat investitorii straini dupa 2008!)
    4.In continuare, in locul PROIECTULUI DE REINDUSTRIALIZARE care sa cuprinda tehnicile si instrumentele de dezvoltare industriala, obiective concrete cu termene si responsabilitati, cu evaluarea de resurse interne si externe investitionale pe termen scurt, mediu si lung, etc., sint cuprinse masuri birocratice, serii de comitete si “programe” teoretice, mai noi sau “reincalzite” in 2017.
    5.Pag. 3 (Program de Guvernare):”Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare il reprezinta cresterea potentialului economiei”.(Care potential – electric ori s….. al economiei?)
    “Vom incuraja capitalul autohton impreuna cu o strategie consistenta de atragere a investitiilor straine”(la aceeasi pagina).
    Dincolo de aceste fraze nu exista nimic sub raport tehnic si a modului in care vor fi realizate aceste cerinte pentru reindustializare.
    6.Si o enormitate economica la aceeasi pagina:”Pentru a creste competitivitatea Romaniei, absorbtia integrala a fondurilor europene pina in 2023 este stringenta”!
    Stiinta economica este aici “rasturnata”, deoarece ceeace permite insasi absorbtia integrala a fondurilor europene, este totcmai COMPETITVITATEA/FUNCTIONALITATEA institutionala inalta, care lipseste Romaniei.Fara competitivitate nu pot fi absorbite fondurile UE, desi absorbtia lor ar conduce la crearea de noi intreprinderi si locuri de munca.
    7.Competitivitatea economica urmeaza a fi produsul unui proiect special, realizat anul trecut de min. Economiei sub forma de “Strategie Nationala de Competitivitate”.Pradoxul este, ca implementarea lui este – asa cum au precizat autorii sai – imposibila in lipsa unei cresteri economice sanatoase, industriale de 5 la suta anual, care sa asigure logistica si resursele necesare realizarii.Programul de guvernare nu isi ASUMA in cuprinsul sau o astfel de crestere economica industriala, asa ca Guvernul ramine calare pe confuzia aratata si pe competitivitatea dezastruosa de indice 74, care va alunga in continuare toti investitorii!
    8.Cam asa sta ca “DATE ESENTIALE” – “baza industriala” si intrega programatica economica 2017 – 2020 a “revolutiei (SF)salariale bugetare”, creatie a guvernului Grindeanu-Dragnea!
    In lipsa unui “proiect de reindustrialzare” corect si fezabil, pe care l-am propus acum 2 luni spre evaluare-promovare (refuzat fara nici o analiza si evaluare de guvernul Grideanu), economia si bugetul tarii plutesc la intimplare, printre aproximarile unor “masuri teoretice si strategii de comisii birocratice cu obiective generale”, din manualele de teorie economica academica…

    • vladimir grigoras
      11.4.2017, 3:19 pm

      O analiza care a necesitat un efort substantial. Pacat ca s-a risipit atata energie pentru o constructie utopica fundamentata pe conceptele economiei programate care au esuat lamentabil dupa cateva decenii de experimente comuniste.

  3. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    11.4.2017, 10:04 pm

    Stimate,
    d-le V. Grigoras,
    1.Nu stiu exact la ce va referiti in comentariu.Daca va referiti la “Strategia nationale de competitivitate”, ea este o lucrare economica “aplicata” de mare valoare stiintifica si practica – cuprinzind toate masurile si toate domeniile/sectoarele in care trebuie actionat, pentru a realiza o competitivitate inalta, comparabila cu a tarilor dezvoltate, de indice 20-25.
    Problema este, ca realizarea ei – ca obietiv national, are costuri care nu pot fi suportate fara cresterea economica industriala de 5 la suta.Guvernul nu are un “proiect de reindustrializare”, iar spre dezastrul economic al Romaniei, refuza evaluarea si promovarea acelor proiecte, care-i sint propuse dinafara PSD sau guvernului PSD!.
    2.Odata ce proiectul de dezvoltare industriala este implementat si isi arata efectele – adica acea crestere economica industriala de 5 la suta anual, se produce un fel de “miracol sistemic”, adica sistemele bugetare si economice suporta un proces de accelerare a imbunatatirii, ca rezultat al presiunii pozitive a insasi dezvoltarii. Pe masura ce directia de evolutie industriala se clarifica si resursele de lucru se amplifica, cresterea economica devine stabila si ireversibila, iar strategiile de competitivitate devin implementabile, atingindu-se indici de la care Romanie devine intradevar “tigrul industrial” al UE.Altceva nu exista ca instrument pentru a asigura reintoarcerea migrantilor, pentru ajungerea la media UE cu indicii economici in una sau maxim doua legislaturi.
    3.Este adevarat, ca aceste lucruri nu se afla in interesul si preocuparea guvernului Grindeanu si cu atit mai putin a partidului de stinga, care-si urmaresc propriile interese personale sau de clan, dupa lozinca:dupa noi potopul in domeniul salarizarii bugetare, a drepturilor sociale si a dezvoltarii industriale – la fel cum a facut guvernul Boc, in al doilea an de guvernare!-

Lăsați un comentariu


Stiri

Video / 10 minute înspăimântătoare: Sindicatul polițiștilor demonstrează cum se măsluieşte un concurs pentru ocuparea unui post de conducere în Poliţie, ca să câştige „cine trebuie“

Mariana Bechir

Sindicatul Pro Lex a postat pe Youtube o filmare care demonstrează corupția din interiorul Poliției și modul în care sunt promovați incompetenți în structurile de… Mai mult

Stiri

23 de zile pentru înființarea centrelor de prelevare organe în toate spitalele județene – sunt acreditate doar 22 dintre cele 41 de spitale

Mariana Bechir

Fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe, a anunțat joi, la Bistrița,… Mai mult

Stiri

Document / Ministerul de Finanțe reglementează apariția Băncii Naționale de Dezvoltare

Razvan Diaconu

Ministerul Finanțelor Publice a publicat, vineri, proiectul unei ordonanțe de urgență care reglementează cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România. Înființarea unei bănci… Mai mult

Europa

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

Iulian Soare

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care… Mai mult

Europa

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Victor Bratu

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie… Mai mult

Stiri

Criza forței de muncă / Guvernul suplimentează cu 10.000 contingentul de lucrători străini

Vladimir Ionescu

Criza de pe piața forței de muncă îndeamnă autoritățile să suplimenteze, pentru anul 2019, contingentul de lucrători nou – admişi pe piaţa forţei de muncă… Mai mult

Stiri

Programul ”Prima Casă” devine ”O familie, o casă” – 70.000 euro, preț maxim de achiziție a locuinței

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea condiţiilor şi a denumirii programului „Prima casă”, oferindu-i caracter social şi denumirea de „O familie, o casă”, anunţă joi un… Mai mult