fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Specializările universitare românești: tabloul din spatele alocărilor arbitrare de locuri de studiu. Teologia bate Tehnologia

de Mariana Bechir , 23.4.2018

Guvernul PSD – ALDE a modificat anul acesta, pentru prima dată după 2011, alocările de locuri pentru admiterea în universitățim Motivul oficial avansat de autorități: corelarea oferta educațională cu nevoile pieței muncii.

Argumentul forte prezentat de minister este că 56% din programele oferite de universități aparțin științelor socio-umaniste, și foarte puține pentru formarea inginerilor. Aceasta, în timp ce companiile acuză că nu se pot dezvolta din cauza deficitului de forță de muncă calificată.

Comparația cu situația specializărilor din facultățile europene arată, într-adevăr, un defazaj grav între oferta universităților authtone și cele din alte state membre, dar nicidecum la ingineri.

În ceea ce privește principalele specializări vizate pentru creșterea numărului de locuri – Științe inginerești – România se află peste media europeană, cu 17,2% ingineri în totalul absolvenților de studii de licență, în 2015 (anul cu cele mai recente date disponibile pentru toată UE). Media europeană este de 13,9%:

(CLICK pe imagine pentru mărirea ei) Sursa: Eurostat

 

Agricultura bate tot ce înseamnă Educație: și la absolvenți și la recolta de doctorate

După cum se observă în tabel, România se remarcă prin două extreme:

1.Procent mult sub medie în cazul absolvenților de formare a cadrelor didactice pentru specializările din domeniul preuniversitar

  • media europeană este de 9,3% din totalul absolvenților, în timp ce în România este de numai 3,5%.

(Citiți și: Statutul profesorilor în România – țara cu cea mai mică pondere de absolvenți cu specializare în științele educației)

2.Ponderea uriașă a absolvenților de la specializările Agricultură, silvicultură, pescuit, medicină veterinară, zootehnie

  • media europeană este de 1,7% în totalul absolvenților din 2015.

Domeniul agricultură, prioritar cu specializarea biotehnologii, este unul cu totul special în România, în ceea ce privește studiile superioare și cercetarea.

În 2010, pentru științele agricole s-au acordat 18 doctorate la 1 milion de locuitori, de patru ori mai mult decât în Germania (4,93), iar raportat la articole SCI, avem 32,5 doctorate la un articol SCI, spre deosebire de Franța (un doctorat la 50 de articolele publicate).

Per total, avem trei domenii situate sub media europeană, iar acelea nu sunt deloc cele menționate de minsitrul Educației:

  • științele educației
  • sănătate și asistență socială
  • artă și științe umaniste

(Citiți și: România doctoratelor: Sinistrul avânt și spectaculoasa cădere a unei industrii business to business între politicieni și universități)

Sursa: ARACIS

În pofida numărului mare de doctorate, cercetarea din acest domeniu este “pe moarte”, potrivit tuturor analizelor Ministerului Agriculturii și Academiei. Printre altele, este domeniul cu cea mai mare medie de vârstă a cercetătorilor.

La producția de ingineri – peste media europeană

O comparație cu câteva dintre țările care fie prezintă similitudini pentru tipul de economie, fie sunt model pentru dezvoltarea României, arată că suntem departe de Germania, la ponderea inginerilor sau absolvenților, dar peste Polonia.

De asemenea, România stă foarte bine la procentul absolvenților TIC (Tehnologia informației și comunicațiilor):

Sursă date: Eurostat și ARACIS

Datele esențiale care lipsesc din dezbatere 

Pentru o fundamentare corectă a deciziei de a crește numărul locurilor din facultățile de ingineri, și pentru elaborarea unor alocări corecte, Guvernul trebuie să prezinte câteva date de importanță capitală:

  • cererea de ingineri de pe piață și domenii (estimări, nu declarații generale privind deficitul forței de muncă calificate)
  • evoluția în carieră a absolvenților – Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș a aprobat o HG prin care se introducea în Revisal nivelul de educație. HG a fost anulat de PSD – ALDE, deși ar fi permis să se vadă câți dintre ingineri mai sunt în țară, câți lucrează în profesia lor, în cât timp după absolvire se angajează, cât câștigă ș.a.m.d. Pe baza acestor date s-ar fi putut iniția și o campanie pentru încurajarea tinerilor să se îndrepte spre alte facultăți – de exemplu, se putea dovedi că inginerii dintr-un anumit domeniu își găsesc joburi rapid și au venituri mult mai mari peste medie. De asemenea, aceste date privind intrarea pe piața forței de muncă ar oferi și un criteriu de evaluare a unităților de învățământ (profesionale, instituții de învățământ superior etc.)

Ceea ce știm cu siguranță, este că marile companii insistă pentru învățământ profesional dual și cer nu doar absolvenți de facultate, și introducerea traiectoriei profesionale care să ofere nu numai muncitori calificați, ci și nivele superioare de calificare – tehnician și tehnician specialist.

The big picture: Țara cu mai mulți studenți la Teologie decât la Automatică și informatică aplicată

Dezechilibrul de la științe socio-umaniste la care se referă Ministerul Educației, provine de la specializările grupului Afaceri, Administrație și Drept, după cum se observă pe analiză detaliată.

În interiorul acestei categorii, sursa recordului este specializarea DREPT.

În 2015, aproape 10% din absolvenții de facultate din România au fost absolvenți de Drept, comparativ cu 1,4% în Germania sau 1,2% în Polonia și 4,4% în Marea Britanie:

Trebuie menționat însă că specializările cu multe locuri în facultățile de stat sunt cele foarte solicitate de tineri, dovadă numărul ridicat de locuri existent și în facultățile private.

În tabelul de mai jos – reprezentând Top 25 din 368 de specializări după numărul de locuri la amditere, anul universitar 2016/2017 – se observă că Dreptul domină la ambele categorii, cu un total de 12.375 de potențiali studenți.

Un caz bizar în context european este Teologia pastorală, care ocupă poziția 17, cu un total de 2.165 de locuri pentru anul I de studii, comparativ cu 2.030 Automatică și Informatică aplicată. Numărul alocate de privat este mai mare la Teologie – 320, față de 145.

Viziunea ”națională” pe competitivitate: Industria și IT-ul, pe locurile 5 și 6 la priorități

Pentru a stimula orientarea spre specializări corespunzătoare cererii de pe piața forței de muncă, MEN a alocat suplimentar 5.000 de granturi de studii finanțate de la bugetul de stat pentru “programe de studiu care susțin domeniile prioritare de dezvoltare ale României”.

Însă, MEN nu a prezentat până acum care sunt specializările prioritare, ci a făcut doar trimitere la Strategia națională pentru competitivitate 2015 – 2020, care enumeră domeniile:

  • Turism şi ecoturism
  • Textile şi pielărie
  • Lemn şi mobilă
  • Industrii creative
  • Industria auto şi componente
  • Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
  • Procesarea alimentelor şi a băuturilor
  • Sănătate şi produse farmaceutice
  • Energie şi management de mediu
  • Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii

Cele 5.000 de locuri au fost repartizate pentru 44 de instituții de învățământ superior, din cele 56 care primesc bani de la stat.

În paralel, au fost eliminate locuri de la marile universități, exact cele care figurează în topurile internaționale.

Ministerul nu a explicat însă:

  • formula folosită pentru repartizarea locurilor (care era înainte furnizată de Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, însoțită de simulări)
  • criteriile pe care baza cărora s-a decis diminuarea numărului de locuri
  • criteriile pe care s-a decis alocarea suplimentară a celor 5.000 de locuri pentru domenii prioritare (pentru a înțelege de ce Universitatea București a primit doar 76 de locuri, în timp ce Universitatea Ștefan Cel Mare, din Suceava, al cărei rector este actualui ministru al Educației – 96 de locuri; Universitatea din Oradea, zguduită de mai multe scandaluri de corupție – 140 de locuri; Universitatea Valahia, din Târgoviște – 60 de locuri; Universitatea Constantin Brâncuși, din Tg Jiu, înființată din ambiția fostului baron local Nicolae Mischie – 35 de locuri etc)
  • pentru ce specializări au fost alocate aceste 5.000 de locuri suplimentare

Abia peste câteva luni se va vedea dacă locurile suplimentare vor fi valorificate corect sau se vor transforma în locuri în plus pentru specializări foarte căutate, dar nu prioritare.

Universitatea de Agronomie București, de exemplu, a avut anul trecut 150 de locuri la specializarea Biotehnologii, număr păstrat și pentru anul universitar 2018 – 2019.

Cea mai mare dilemă este însă de ce a ales MEN să elimine locuri de licență, masterat și doctorat la cele mai bune universități, și nu la cele cu performanțe modeste? Nu s-a tăiat niciun loc de la la facultățile județene, unde aleg să meargă cu precădere absolvenții de liceu neeligibili pentru un loc la una din universitățile pedepsite acum de ministrul Valentin Popa.

Profesorul Marian Preda explică într-o postare pe Facebook de ce unele programe de studii de la Universitatea București au studenți puțini (fapt invocat ca acuză de ministrul Valentin Popa):

Sunt “programe de chimie, biochimie sau fizică, domenii de vârf în care se lucrează cu formațiuni mai mici, de 15-20 de studenți pentru că au laboratoare, experimente etc.

Oricum, acestea sunt pe listele de domenii prioritare și multe sunt unice sau se mai regasesc doar în universitațile mari din Consorțiu.

Să le desființeze și pe astea ca să plece și puținii olimpici din științele exacte care au mai rămas prin Țară, să desființăm cecetarea,fundamentală, Laserul de la Măgurele, institutele de cercetări și tot ce ne mai scoate și pe noi în lume în cercetarea și tehnologia de vârf“.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Banca Mondială promovează România în categoria statelor cu venituri mari. Decizia influențează rating-ul și negocierile pentru aderarea la OECD

Alexandra Pele

Banca Mondială a promovat România în categoria țărilor cu venituri mari, după încorporarea evoluțiilor din 2019 (venit pe locuitor de 12,630 de dolari), ”aspect important… Mai mult

Europa

Mini-summit la Bruxelles pentru deblocarea negocierilor pe pachetul de relansare economică a UE

Victor Bratu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat organizarea unui mini-summit la Bruxelles pe data de 8 iulie, la care sunt invitați președinții Consiliului,… Mai mult

Europa

Guvernul francez a demisionat – președintele Macron anunțase surprinzător intenția unei remanieri

Iulian Soare

Premierul francez Edouard Philippe (foto) a înaintat preşedintelui Emmanuel Macron, vineri, 3 iulie, demisia guvernului său. Demisia guvernului apare în ziua în care presa franceză… Mai mult

Stiri

Ministerul Sănătății anunță posibilitatea prelungirii stării de alertă. Poliția și Jandarmeria, misiuni de week-end la munte și la mare

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunţat vineri că Guvernul pregăteşte un proiect de lege pentru a fi clarificate noțiunile de boală transmisibilă, de izolare și… Mai mult

Stiri

4 oferte depuse la licitaţia de elicoptere pentru IGSU – contract de 273 mil. euro

Vladimir Ionescu

Până la termenul limită din 29 iunie au fost depuse patru oferte pentru licitația de elicoptere inițiată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU),… Mai mult

Europa

Spania majorează impozitele marilor companii ca urmare a crizei coronavirus

Vladimir Ionescu

Premierul spaniol Pedro Sanchez (foto) a anunţat joi o reformă fiscală ”inevitabilă” ca urmare a crizei economice şi sanitare provocate de epidemia Covid-19, respectiv o… Mai mult

Europa

O alianță a băncilor din UE va lansa un sistem de plăţi digital care să rivalizeze cu Visa și Mastercard

Adrian N Ionescu

16 bănci din Zona Euro, inclusiv din Germania și Franţa, vor să facă funcțional până în 2022 un sistem de plăţi „cu adevărat european” care… Mai mult