fbpx

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Specializările universitare românești: tabloul din spatele alocărilor arbitrare de locuri de studiu. Teologia bate Tehnologia

de Mariana Bechir , 23.4.2018

Guvernul PSD – ALDE a modificat anul acesta, pentru prima dată după 2011, alocările de locuri pentru admiterea în universitățim Motivul oficial avansat de autorități: corelarea oferta educațională cu nevoile pieței muncii.

Argumentul forte prezentat de minister este că 56% din programele oferite de universități aparțin științelor socio-umaniste, și foarte puține pentru formarea inginerilor. Aceasta, în timp ce companiile acuză că nu se pot dezvolta din cauza deficitului de forță de muncă calificată.

Comparația cu situația specializărilor din facultățile europene arată, într-adevăr, un defazaj grav între oferta universităților authtone și cele din alte state membre, dar nicidecum la ingineri.

În ceea ce privește principalele specializări vizate pentru creșterea numărului de locuri – Științe inginerești – România se află peste media europeană, cu 17,2% ingineri în totalul absolvenților de studii de licență, în 2015 (anul cu cele mai recente date disponibile pentru toată UE). Media europeană este de 13,9%:

(CLICK pe imagine pentru mărirea ei) Sursa: Eurostat

 

Agricultura bate tot ce înseamnă Educație: și la absolvenți și la recolta de doctorate

După cum se observă în tabel, România se remarcă prin două extreme:

1.Procent mult sub medie în cazul absolvenților de formare a cadrelor didactice pentru specializările din domeniul preuniversitar

  • media europeană este de 9,3% din totalul absolvenților, în timp ce în România este de numai 3,5%.

(Citiți și: Statutul profesorilor în România – țara cu cea mai mică pondere de absolvenți cu specializare în științele educației)

2.Ponderea uriașă a absolvenților de la specializările Agricultură, silvicultură, pescuit, medicină veterinară, zootehnie

  • media europeană este de 1,7% în totalul absolvenților din 2015.

Domeniul agricultură, prioritar cu specializarea biotehnologii, este unul cu totul special în România, în ceea ce privește studiile superioare și cercetarea.

În 2010, pentru științele agricole s-au acordat 18 doctorate la 1 milion de locuitori, de patru ori mai mult decât în Germania (4,93), iar raportat la articole SCI, avem 32,5 doctorate la un articol SCI, spre deosebire de Franța (un doctorat la 50 de articolele publicate).

Per total, avem trei domenii situate sub media europeană, iar acelea nu sunt deloc cele menționate de minsitrul Educației:

  • științele educației
  • sănătate și asistență socială
  • artă și științe umaniste

(Citiți și: România doctoratelor: Sinistrul avânt și spectaculoasa cădere a unei industrii business to business între politicieni și universități)

Sursa: ARACIS

În pofida numărului mare de doctorate, cercetarea din acest domeniu este “pe moarte”, potrivit tuturor analizelor Ministerului Agriculturii și Academiei. Printre altele, este domeniul cu cea mai mare medie de vârstă a cercetătorilor.

La producția de ingineri – peste media europeană

O comparație cu câteva dintre țările care fie prezintă similitudini pentru tipul de economie, fie sunt model pentru dezvoltarea României, arată că suntem departe de Germania, la ponderea inginerilor sau absolvenților, dar peste Polonia.

De asemenea, România stă foarte bine la procentul absolvenților TIC (Tehnologia informației și comunicațiilor):

Sursă date: Eurostat și ARACIS

Datele esențiale care lipsesc din dezbatere 

Pentru o fundamentare corectă a deciziei de a crește numărul locurilor din facultățile de ingineri, și pentru elaborarea unor alocări corecte, Guvernul trebuie să prezinte câteva date de importanță capitală:

  • cererea de ingineri de pe piață și domenii (estimări, nu declarații generale privind deficitul forței de muncă calificate)
  • evoluția în carieră a absolvenților – Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș a aprobat o HG prin care se introducea în Revisal nivelul de educație. HG a fost anulat de PSD – ALDE, deși ar fi permis să se vadă câți dintre ingineri mai sunt în țară, câți lucrează în profesia lor, în cât timp după absolvire se angajează, cât câștigă ș.a.m.d. Pe baza acestor date s-ar fi putut iniția și o campanie pentru încurajarea tinerilor să se îndrepte spre alte facultăți – de exemplu, se putea dovedi că inginerii dintr-un anumit domeniu își găsesc joburi rapid și au venituri mult mai mari peste medie. De asemenea, aceste date privind intrarea pe piața forței de muncă ar oferi și un criteriu de evaluare a unităților de învățământ (profesionale, instituții de învățământ superior etc.)

Ceea ce știm cu siguranță, este că marile companii insistă pentru învățământ profesional dual și cer nu doar absolvenți de facultate, și introducerea traiectoriei profesionale care să ofere nu numai muncitori calificați, ci și nivele superioare de calificare – tehnician și tehnician specialist.

The big picture: Țara cu mai mulți studenți la Teologie decât la Automatică și informatică aplicată

Dezechilibrul de la științe socio-umaniste la care se referă Ministerul Educației, provine de la specializările grupului Afaceri, Administrație și Drept, după cum se observă pe analiză detaliată.

În interiorul acestei categorii, sursa recordului este specializarea DREPT.

În 2015, aproape 10% din absolvenții de facultate din România au fost absolvenți de Drept, comparativ cu 1,4% în Germania sau 1,2% în Polonia și 4,4% în Marea Britanie:

Trebuie menționat însă că specializările cu multe locuri în facultățile de stat sunt cele foarte solicitate de tineri, dovadă numărul ridicat de locuri existent și în facultățile private.

În tabelul de mai jos – reprezentând Top 25 din 368 de specializări după numărul de locuri la amditere, anul universitar 2016/2017 – se observă că Dreptul domină la ambele categorii, cu un total de 12.375 de potențiali studenți.

Un caz bizar în context european este Teologia pastorală, care ocupă poziția 17, cu un total de 2.165 de locuri pentru anul I de studii, comparativ cu 2.030 Automatică și Informatică aplicată. Numărul alocate de privat este mai mare la Teologie – 320, față de 145.

Viziunea ”națională” pe competitivitate: Industria și IT-ul, pe locurile 5 și 6 la priorități

Pentru a stimula orientarea spre specializări corespunzătoare cererii de pe piața forței de muncă, MEN a alocat suplimentar 5.000 de granturi de studii finanțate de la bugetul de stat pentru “programe de studiu care susțin domeniile prioritare de dezvoltare ale României”.

Însă, MEN nu a prezentat până acum care sunt specializările prioritare, ci a făcut doar trimitere la Strategia națională pentru competitivitate 2015 – 2020, care enumeră domeniile:

  • Turism şi ecoturism
  • Textile şi pielărie
  • Lemn şi mobilă
  • Industrii creative
  • Industria auto şi componente
  • Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
  • Procesarea alimentelor şi a băuturilor
  • Sănătate şi produse farmaceutice
  • Energie şi management de mediu
  • Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii

Cele 5.000 de locuri au fost repartizate pentru 44 de instituții de învățământ superior, din cele 56 care primesc bani de la stat.

În paralel, au fost eliminate locuri de la marile universități, exact cele care figurează în topurile internaționale.

Ministerul nu a explicat însă:

  • formula folosită pentru repartizarea locurilor (care era înainte furnizată de Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, însoțită de simulări)
  • criteriile pe care baza cărora s-a decis diminuarea numărului de locuri
  • criteriile pe care s-a decis alocarea suplimentară a celor 5.000 de locuri pentru domenii prioritare (pentru a înțelege de ce Universitatea București a primit doar 76 de locuri, în timp ce Universitatea Ștefan Cel Mare, din Suceava, al cărei rector este actualui ministru al Educației – 96 de locuri; Universitatea din Oradea, zguduită de mai multe scandaluri de corupție – 140 de locuri; Universitatea Valahia, din Târgoviște – 60 de locuri; Universitatea Constantin Brâncuși, din Tg Jiu, înființată din ambiția fostului baron local Nicolae Mischie – 35 de locuri etc)
  • pentru ce specializări au fost alocate aceste 5.000 de locuri suplimentare

Abia peste câteva luni se va vedea dacă locurile suplimentare vor fi valorificate corect sau se vor transforma în locuri în plus pentru specializări foarte căutate, dar nu prioritare.

Universitatea de Agronomie București, de exemplu, a avut anul trecut 150 de locuri la specializarea Biotehnologii, număr păstrat și pentru anul universitar 2018 – 2019.

Cea mai mare dilemă este însă de ce a ales MEN să elimine locuri de licență, masterat și doctorat la cele mai bune universități, și nu la cele cu performanțe modeste? Nu s-a tăiat niciun loc de la la facultățile județene, unde aleg să meargă cu precădere absolvenții de liceu neeligibili pentru un loc la una din universitățile pedepsite acum de ministrul Valentin Popa.

Profesorul Marian Preda explică într-o postare pe Facebook de ce unele programe de studii de la Universitatea București au studenți puțini (fapt invocat ca acuză de ministrul Valentin Popa):

Sunt “programe de chimie, biochimie sau fizică, domenii de vârf în care se lucrează cu formațiuni mai mici, de 15-20 de studenți pentru că au laboratoare, experimente etc.

Oricum, acestea sunt pe listele de domenii prioritare și multe sunt unice sau se mai regasesc doar în universitațile mari din Consorțiu.

Să le desființeze și pe astea ca să plece și puținii olimpici din științele exacte care au mai rămas prin Țară, să desființăm cecetarea,fundamentală, Laserul de la Măgurele, institutele de cercetări și tot ce ne mai scoate și pe noi în lume în cercetarea și tehnologia de vârf“.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Ministrul Ghinea: Fără bani europeni pentru centrele de vaccinare care i-au separat pe „esențiali” de restul populației

Vladimir Ionescu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat miercuri că niciun centru de vaccinare care a creat separație între  „esențiali” și restul cetățenilor nu… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, la Forumul Davos: Prelungirea tratatului New START, ”un pas în direcția bună”

Vladimir Ionescu

Preşedintele rus a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, însă a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății acuză că 30% din centrele de vaccinare sunt cu circuit închis pentru instituțiile de forță și anunță sancțiuni pentru cei care sar peste rând

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat miercuri că a discutat cu premierul Florin Cîțu despre eventuala introducere a unor sancțiuni împotriva celor care sar rândul… Mai mult

Europa

Angela Merkel la Forumul Davos: Europa nu trebuie să aleagă un aliat între SUA și China

Adrian N Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel respinge propunerile ca Europa să aleagă între Statele Unite și China, arătându-se astfel mai degrabă în acord cu ideile despre multilateralism… Mai mult

Stiri

Primarul Mihai Chirica, trimis în judecată pentru un abuz în serviciu ce ar fi fost săvârșit în 2013

Vladimir Ionescu

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Faptele… Mai mult

Stiri

Românii au încheiat anul 2020 cu peste 88,16 mld. lei în buzunare și cu peste 249 mld. lei în conturile curente – raport BNR

Adrian N Ionescu

Masa monetară M1 (în sens restrâns) a crescut cu 21,9% în 2020, până la mai mult de 337,5 miliarde de lei în decembrie, din care… Mai mult