În România, doar 3,5% dintre tinerii promoției 2015 au absolvit facultăți cu profilul științele educației, procent ce confirmă faptul că tot mai puțini români doresc să urmeze o carieră în învățământ.
Media europeană este de 9,3% din totalul absolvenților, iar cele mai mare ponderi sunt înregistrate în Spania, Cipru, Luxemburg și Ungaria (v tabelul de mai jos).
Explicațiile pentru lipsa de atracție a acestei meserii sunt prezentate într-o cercetare realizată de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și D&D Research care arată că România ocupă ante-penultimul loc în lume și ultimul loc în Europa în ceea ce privește indexul global al statusului profesorilor în societate, ceea ce înseamnă o prăbușire a percepției statutului profesorilor.
Indexul este realizat prin calcularea ponderii unor răspunsuri precum salariile pe care ar trebui să le primească profesorii, respectul pe care respondenții cred că societatea și elevii îl acordă profesorilor și încrederea părinților (profesori sau nu) de a le recomanda copiilor lor să urmeze o astfel de carieră.
Meseria de profesor este indezirabilă, potrivit uneia dintre concluziile studiului – o treime din părinți nu și-ar îndemna copiii să urmeze o carieră în acest domeniu, iar procentul ajunge la 50% în cazul profesorilor intervievați în cadrul sondajului.
Este o meserie prost plătită (salariile ar trebui să fie cu două treimi peste nivelul actual), iar elevii nu-i mai respectă pe profesori, este părerea celor mai multe persoane care au răspuns la sondaj.
“O majoritate relativă a respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor”, declară Dragoș Neacșu, membru al consiliul director al RBL și CEO Erste Asset Management.
Un procent de peste 31% din respondenți consideră că sistemul de învățământ oferă o educație foarte slabă:
Însă încrederea în faptul că profesorii oferă o educație bună elevilor se plasează în România peste media țărilor din studiu, cu un procent de 57,4% din totalul celor intervievați:
În același timp, însă, studiul arată că nu există nicio corelație între încrederea în profesori și respectul acordat acestora. Cu alte cuvinte, chiar dacă există încredere că profesorii pot oferi o educație bună elevilor, asta nu înseamnă și că profesia lor este demnă de același respect ca alte profesii din studiu.
Respectul elevilor față de profesori
Cu aproximativ 18 puncte rpocentuale, România se plasează spre coada clasamentului în ceea ce privește respectul elevilor față de profesori – doar 1% din respondenți sunt în acord total cu afirmația „Elevii de astăzi își respectă profesorii”. Este cel mai scăzut procent din toate țările din studiu.
De asemenea, 17,1% din intervievați cred că e foarte ușor să devii profesor în ziua de azi, iar 27% sunt oarecum de acord cu această afirmație.
Franța, același procent de absolvenți: dar…
Doar Franța a avut în 2015 o pondere (ușor) mai mică de absolvenți de studii superioare cu specializare în științele educației – 3,4.
Ea a alocat însă, în 2015, 5,5% din PIB pentru educație, în timp ce în România procentul a fost puțin peste 3%. În 2018, bugetul este de sub 3% din PIB, în țara noastră.
De asemenea, România are cea mai mare pondere de cadre didactice necalificate din UE, elevii români au înregistrat în ultimii ani rezultate dezastruoase la testele internaționale PISA (locurile 26 sau 27 în UE 28, comparativ cu 16 – 17, Franța), iar examenele de titularizare ale profesorilor arată că nici pregătirea profesorilor nu este foarte ridicată.
