Spania se bucură de o creștere record a veniturilor fiscale, avans neegalat de niciun stat european, după ce pandemia a forțat o parte din economia subterană să iasă la lumină, transmite Financial Times.
Veniturile nete din impozite au atins cel mai ridicat nivel din istorie în perioada ianuarie-noiembrie 2022, crescând cu 15,9% față de aceeași perioadă din 2021 și aducând în plus 33 de miliarde de euro la vistieria statului.
Veniturile fiscale au crescut și în aceeași perioadă din 2021, cu 14,9% sau 27 de miliarde de euro, potrivit datelor agenției fiscale a țării.
Punând cifrele în perspectivă, guvernul spaniol și-a propus să strângă sume anuale suplimentare de doar 3,5 miliarde de euro din taxele excepționale asupra băncilor și companiilor energetice, care vor intra în vigoare în acest an.
O explicație pentru creșterea veniturilor fiscale o reprezintă creșterea economică, guvernul estimând că produsul intern brut a înregistrat un avans de peste 5% în 2022. Un alt factor important – care a generat jumătate din creștere, conform unor estimări – este inflația ridicată.
Dar calculele Financial Times arată că bugetul Spaniei a câștigat în 2021 mult peste cel din Franța, Germania, Italia, Portugalia și Grecia, chiar și dacă ținem cont de inflație.
Economiștii și oficialii din ministerul de finanțe atribuie diferența schimbărilor de la nivelul economiei subterane, o zonă gri caracterizată de activitate economică nefiscalizată, muncă la negru și alte forme de evitare a taxelor.
„Oamenii și-au dat seama în timpul pandemiei că, dacă au contracte legale și sunt la vedere, ca să spunem așa, atunci pot cere ajutorul guvernului dacă întâmpină dificultăți”, a explicat Ángel de la Fuente, director executiv al think-tank-ului Fedea.
Formalizarea afacerii și a angajaților a avut avantajul că a permis antreprenorilor spanioli să solicite șomaj tehnic și chiar finanțare garantată de guvern.
În octombrie 2022, Jesús Gascón, secretarul de stat pentru finanțe, a spus: „Dacă nu ești pe radar, nu primești ajutorul”.
Ignacio de la Torre, economist-șef la banca de investiții Arcano, a subliniat și discrepanțele legate de cifrele privind piața muncii. Potrivit cifrelor de salarizare ale Ministerului Muncii, care nu includ economia subterană, numărul angajaților din Spania a crescut cu 2,6% în al treilea trimestru al anului 2022. Dar datele institutul național de statistică, care se bazează pe sondaje și includ munca subterană, nu au indicat nicio schimbare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.
„Acest lucru ar putea indica faptul că lucrătorii din economia subterană au fost scoși la lumină”, a spus el.
Pandemia a accelerat totodată tendința consumatorilor de a utiliza mai puțin numerar. Un studiu al Băncii Centrale Europene publicat în decembrie a arătat că, în 2021-2022, suma cheltuită prin tranzacții cu cardul a depășit pentru prima dată achizițiile cash. Scăderea utilizării numerarului a fost cea mai accentuată în sudul Europei, în Spania fiind de 18 puncte procentuale față de 2019.
Potrivit unui studiu FMI din 2018, economia subterană a Spaniei se ridica la circa 17,2% din PIB, o pondere mai mică decât în Italia, Grecia și cea mai mare parte a Europei de Est, dar mai mare decât în Portugalia și restul Europei de Vest.
***
