”O țară ca afară”, cu venituri fiscale ca în țară: România vs. veniturile încasate la bugete de celelalte state UE

Veniturile colectate de statul român din taxele, impozitele și contribuțiile datorate de contribuabili și companii, venituri care reprezintă peste 80% din bugetul general consolidat, s-au ridicat la 27,3% din PIB în 2021, al doilea cel mai redus nivel din UE (după Irlanda, care are un statut aparte), reiese din datele Eurostat.

Tabloul e sumbru, din perspectiva colectării veniturilor fiscale: cu 27,3% din PIB, România e departe de media europeană, de aproape 42% din PIB. Suratele noastre din fosta zonă comunistă stau mult mai bine la bugete: colectează venituri fiscale cuprinse între 35 și 40% din PIB.
Până și Bulgaria – cu o fiscalitate mai mică decât a României, colectează venituri fiscale de 32% din PIB.

Mai îngrijorător, dacă în ultimul deceniu, veniturile fiscale din UE au consemnat un avans de 2,2 puncte procentuale din PIB, în România creșterea a fost de doar 0,3 puncte procentuale.

Este cel mai slab rezultat din rândul statelor membre care au reușit să realizeze o oarecare consolidare fiscală, în UE existând și patru țări a căror venituri fiscale au scăzut la procent din PIB în perioada 2011-2021. Este vorba despre Belgia (-0,9 pp), Malta (1,8 pp), Ungaria (2,5 pp) și Irlanda (7,3 pp).

(Citiți și: ”Consiliul Fiscal: Cheltuielile de personal bugetar și asistența socială au consumat peste 94% din veniturile fiscale”)

Irlanda e un caz aparte întrucât a avut o creștere artificială a PIB după mutarea unor multinaționale din UK la Brexit – astfel încât veniturile colectate sunt diminuate artificial.

Veniturile fiscale ale României abia au ținut pasul cu PIB

Veniturile fiscale ale României au fluctuat semnificativ în ultimul deceniu, de cele mai multe ori colectarea nereușind să țină pasul cu avansul PIB.

De altfel, eficiența slabă a colectării este ilustrată și de GAP-ul uriaș de TVA (deficitul de încasare a TVA) pe care îl înregistrează România, de 34,9%, respectiv 7,4 miliarde de euro la nivelul anului 2019, cel mai mare din UE, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Pe locul al doilea, la mare distanță, se clasează Grecia, cu un GAP de TVA de 25,8%.

Ponderea redusă a veniturilor fiscale face ca peste 95% din acestea să fie cheltuite, anual, pe salariile din sectorul public și asistența socială, lăsând prea puțin spațiu pentru dezvoltare.

(Citiți și: ”(ne)Liniștea dinaintea furtunii: Bugetul și fiscalitatea 2023 – la ce să se aștepte economia?”)

La jumătate față de lideri

Analizând ”bugetele” altor state europene, se observă ponderea foarte mare a veniturilor fiscale din Danemarca (48,8%), Franța (47,0%) și Belgia (46,0%), semnificativ peste România.

Un număr de 10 state europene au venituri fiscale între 40% și 50% din PIB, 15 între 30% și 40% din PIB și doar două sub 30% din PIB.

În 2021, veniturile din taxe și contribuții au crescut cu 520 de miliarde de euro la nivelul UE, comparativ cu anul precedent, ajungând la circa 6.058 de miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat.

Raportate la PIB, acestea s-au ridicat la 41,7% în 2021, față de 41,1% din PIB în 2020.

Raportul dintre veniturile fiscale și PIB a variat semnificativ între statele membre anul trecut, cele mai mari cote de impozite și contribuții sociale ca procent din PIB fiind înregistrate în Danemarca (48,8%). La capătul opus al clasamentului, Irlanda (21,9%) și România (27,3%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Totodată, există cinci state membre în care ponderea veniturilor fiscale a scăzut anul trecut. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Ungaria (de la 36,1% în 2020 la 34% în 2021) și în Croația (de la 36,9% la 35,8%).

Veniturile fiscale nu țin doar de fiscalitate: ci și de eficiența colectării

România are cele mai reduse venituri fiscale nu neapărat din cauza taxelor mici (la fel le are și Bulgaria), ci, în primul rând, de eficiența colectării.

GAP-ul de TVA e cel mai mare din UE, iar la el se adaugă necesitatea modernizării instrumentelor de colectare și de combatere a evaziunii fiscale.

De altfel, prin SAF-T și e-Factura s-au făcut deja primii pași, iar România s-a angajat prin PNRR să crească, în următorii 2 ani, cu 2,5% din PIB gradul de colectare a veniturilor fiscale.

***