Guvernul de la Madrid și Comisia Europeană au ajuns la un acord de ultimă oră cu privire la controversata reformă a sistemului public de pensii, deblocându-se astfel accesul Spaniei la o nouă tranșă din fondurile Next Generation ale UE.
După luni de divergențe între cei doi parteneri de coaliție, PSOE (S&D) și Unidas Podemos (stânga UE), guvernul a încheiat vineri un acord, atenuând parțial ruptura din interiorul coaliției. Reforma convenită cu Comisia Europeană face parte din obligațiile asumate de Madrid.
Toate măsurile cuprinse în reformă ar trebui să contribuie la bugetul de asigurări sociale cu 15 miliarde de euro, conform Euractiv.
Reforma se concentrează pe asigurarea sustenabilității sistemului cu diferite măsuri de consolidare a veniturilor și include o așa-numită „cotă de solidaritate” pentru contribuțiile sociale ale celor mai mari venituri, dublând așa-numitul mecanism de echitate intergenerațională.
Principalele măsuri:
- Alegerea perioadei de cotizare – persoanele care se retrag din activitate vor putea alege pentru calculul pensiei ultimii 25 de ani cotizați sau 29, eliminând oricare doi ani în care contribuția a fost mai mică. Acest sistem dual de calcul va fi posibil până în 2044, după care va rămâne doar opțiunea cu 29 de ani.
- Va crește baza de cotizare a personelor cu venituri mari, care în acest moment este plafonată la 4.500 de euro. Începând de anul viitor și până în 2050, contribuția va crește cu nivelul inflației plus 1,2%.
- Cota de solidaritate – va fi introdusă o taxă de solidaritate care va fi de 1% în 2025 și va crește anual până la 6% în 2045.
- Spaniolilor li se va mai opri din salariu și o contribuție pentru mecanismul de echitate între generații, pentru a acoperi așa numitul Baby Boom. Procentul va crește de la 0.6 puncte procentuale cât este în prezent, la 1,2 puncte în 2029.
(Citește și: În ciuda protestelor, Senatul Franței a adoptat contestata reformă a pensiilor„)
Reforma pensiilor, condiție greu de îndeplinit și pentru a treia tranșă din PNRR-ul României
A treia tranşă de fonduri PNRR este în pericol de a fi blocată pentru că România nu a îndeplinit deocamdată condiţii cerute de Bruxelles. Mai precis, 79 de jaloane, așa cum a declarat Marcel Boloş. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că cele mai multe jaloane se referă la reducerea chetuielilor publice, iar cele mai mari probleme sunt legate de reforma pensiilor speciale.
„În PNRR sunt două condiții foarte limpezi, care sunt menționate. Prima, referitoare la sustenabilitate, trebuie să avem un volum de pensii speciale sustenabil pe o perioadă lungă. Simulările se fac pe perioadă de timp de ordinul chiar al zecilor de ani. Comisia vrea să se asigure că avem fondurile pentru plata pensiilor. A doua condiție este cea rerferitoare la contributivitatea. Urgența noastră este legea pensiilor speciale”, a mai spus ministrul MIPE.
(Citește și: „Comisia Europeană avertizează: Reforma pensiilor, inclusiv a celor militare, este element cheie al PNRR-ului României„)
„În raportul Băncii Mondiale, a experților banii mondiale, sunt propuneri interesante cum sunt cele legate de impozitarea progresivă a contribuției de la buget în complearea pensiei speciale și care, cred eu, este o soluție de luat în seamna ca să ajungem la validarea jalonului, altfel putem să plătim scump faptul că nu ajungem la un compromis”, a arătat Marcel Boloș.
***
