S&P reconfirmă ratingul și perspectiva României, dar situația se complică: lista problemelor iminente

Agenția de rating S&P a reconfirmat vineri ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, anunță Ministerul Finanțelor.

Observațiile agenției, în prezentarea MF

Decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută de stocul moderat de datorie externă și guvernamentală și de perspectivele solide de creștere ale țării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, precum și cele din cadrul Procedurii de deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităților române, conform comunicatului MF.

„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Subliniez totuși că trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, declară ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.

În evaluarea realizată, S&P evidențiază atât reziliența de care a dat dovadă piața muncii din România, cât și faptul că șomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate.

Agenția consideră că economia României va înregistra o creștere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puțin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condițiile în care țara va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Principalii factori ce putea conduce la înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei:

• creșterea deficitelor guvernamentale peste proiecțiile actuale ale agenției pe termen mediu, ceea ce ar conduce și la creșterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB

• S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică, respectiv o creștere economică mai scăzută.

Principalii factori ce ar putea conduce la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt reducerea substanțială a deficitului fiscal și înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătățirea structurii datoriei și reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alți factori pozitivi pentru ratingul de credit al României.

Problemele din evaluarea agenției:

Comunicatul MF evită fragmentele problematice din comunicatul agenției, scrie Hotnews, care prezintă mai multe dintre observațiile mai puțin optimiste:

Cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2024.

• „Politica fiscală din 2025 rămâne incertă și presupunem că deficitele se vor reduce treptat în anii următori, spre 5% din PIB până în 2025, în conformitate cu corecțiile cerute de UE în procedura de deficit excesiv”. În consecință, anticipează că datoria publică va crește constant depășind 54% din PIB până în 2027.

• „Creșterea cheltuielilor se va apropia de 20% an la an. Depășirea cheltuielilor se datorează în mare parte creșterii salariilor din sectorul public cu 20%, constând în 14 miliarde lei (aproape 1% din PIB), majorarea pensiilor din septembrie care costă 0,6% din PIB, cheltuielilor militare care cresc la aproape 2,5% din PIB și investiții publice de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fonduri europene”.

• Ținta actuală a de deficit a Guvernului include un pachet recent de consolidare de 10 miliarde lei, „din care considerăm că nu reprezintă o certitudine, cheltuielile preelectorale discreționare fiind posibile”.

Deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB

• „În timp ce politica fiscală a menținut cererea internă pe linia de plutire, o mare parte din aceasta este canalizată în importuri. Prin urmare, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB în acest an, cu puține semne de corecție”.

• Politica fiscală expansionistă va contribui la dezechilibre extermen mari și ne așteptăm la o medie a deficitului de cont curent de 7,6% din PIB între 2025 – 2027.

• „Ne așteptăm ca deficitul comercial cu bunuri să rămână aproape la 10% din PIB în următorii câțiva ani, reflectând cererea internă ridicată și problemele de competitivitate. (…) Ne așteptăm ca din cauza creșterii mari a importurilor, PIB-ul real să crească cu doar 1,6% în acest an, în ciuda majorării consumului privat ca urmare a creșterii salariilor reale și a investițiilor în curs (parțial) finanțate de UE”.

Exporturile rămân slabe din cauza Germaniei

• „Proiectele cofinanțate de UE continuă să stimuleze investițiile în sectorul public, inclusiv în sectorul transporturilor. Cu toate acestea, creșterea exporturilor rămâne slabă, în principal din cauza încetinirii economice a Germaniei, principalul partener comercial al României”.

• Criza economică actuală din Germania a împiedicat sectorul de producție din România și a contribuit la scăderea productivității în prima jumătate a anului. În plus, România raportează de ceva vreme cea mai mare creștere a salariilor din Europa și acest lucru evidențiază probleme de competitivitate.

Economia României se confruntă cu provocări structurale care vor persista după 2027, inclusiv din cauza trendului demografic

• Scăderea populației aptă de muncă ar putea trage în jos creșterea.

• Lipsesc eforurile de reformă pentru a oferi pieței competențele profesionale necesare, precum și în ceea ce privește încetinirea emigrației.

• În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a scăzut cu circa 1,1%/an și se așteaptă ca acest declin să se reducă doar marginal în următorii ani.

****