Reprezentanții producătorilor, furnizorilor și ai celorlalte subsectoare din industria energetică propun creșterea plafoanelor de preț la energia electrică și, în consecință, încurajarea economiei de energie, potrivit unei scrisori trimise premierului de Asociația Producătorilor (HENRO), de cea a distribuitorilor și furnizorilor (ACUE) și de Centrul Român pentru Energie.
Cele 3 variante propuse constau fie în creșterea plafoanelor de preț cu 70 – 80% pentru consumatorii casnici, păstrându-se pragurile de consum maxim, fie în stabilirea unui singur prag de consum, cu creșterea plafonului de preț până la 1,25 lei / kWh, potrivit documentului citat prima dată de Focus Energetic și de e-nergia.
Plafoanele actuale de preț sunt 0,68 lei / kWH, pentru un consum casnic de cel mult 100 kWh pe lună, și de 0,80 lei / kWh pentru un consum lunar de cel mult 300 kWh. Plafonul de preț pentru consumatorii non-casnici de electricitate ar crește de la 1 leu / kWh până la 1,57 lei / kWh.
Totodată, producătorii și ceilalți participanți la piața de electricitate mai propun și crearea unei platforme de tranzacționare, la una din bursele de energie din România (OPCOM sau BRM), pe care producătorii să vândă, transparent, energie marilor furnizori și distribuitori, chiar și la termen de 5 ani.
Cele trei organizații au avertizat că o eventuală supra-impozitare a veniturilor, mai mare decât cea care este aplicată în prezent, ar duce la scumpiri și mai mari, căci energia rămasă disponibilă ar fi vândută pe piețele externe cu care România este conectată, de unde ar fi recumpărată la prețuri și mai mari în România.
Producătorii și furnizorii propun 3 variante de scumpire plafonată
Cele 3 variante de scumpire plafonată ar aduce prețurile compensate de stat mai aproape de cele de piață și ar reduce efortul bugetar al statului, potrivit calculelor producătorilor și furnizorilor de energie.
În varianta 1 cresc prețurile plafonate și se păstrează plafoanele de consum
Prețurile facturate ar crește:
- de la 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus la 1,25 lei/kWh pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar de cel mult 100 KWh;
- de la 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus la 1,37 lei/kWh pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar de peste 100 kWh dar de cel mult 300 KWh inclusiv;
Prețul plafonat pentru consumatorii non-casnici ar crește de la 1 leu/kWh la 1,57 lei/ kWh și s-ar aplica doar consumatorilor care nu depășesc un consum anual de 20.000 kWh (mai ales IMM-uri).
Pentru consumatorii casnici, factura lunară ar crește de la 68 de ei până la 125 de lei in cazul clienților cu un consum de 100 kWh/lună, respectiv de la 240 de lei până la 411 lei pentru un consum de 300 kWh/lună.
(Citește și: „Prețul plafonării: Cât am plăti electricitatea, fără compensare. Harta scumpirilor pe piețele angro din UE”)
Guvernul și-ar reduce efortului bugetar cu circa 4,85 miliarde de lei pentru perioada octombrie 2022 – martie 2023, din care 2,5 miliarde de lei prin creșterea facturilor la non-casnici, care vor fi cu circa 60.000 mai puțini, până la 200.000 .
Varianta 2 propune un singur prag maxim de consum de 100 kWh
S-ar păstra pragul de consum maxim de 100 kWh, dar toți consumatorii casnici vor plăti 1,25 lei / kWh.
Factura ar crește de la 68 de lei / 100 kWh, respectiv echivalentul a 80 de lei / 100 kWh, până la 125 de lei / 100 kWh.
Prețul plafonat pentru consumatorii non-casnici ar crește de la 1 leu/kWh la 1,57 lei/ kWh.
Guvernul ar scăpa de plata a 5,05 miliarde de lei, pe care ar fi trebuit să-i plătească furnizorilor.
În varianta 3, plafonul unic maxim de consum crește la 150 kWh
Consumatorii casnici ar plăti 1,25 lei / kWh dacă nu consumă mai mult de 150 kWh. Pentru ceilalți, întregul consum se facturează cu prețul determinat conform prevederilor OUG 27/2022 pentru consumatorii cu un consum de peste 300 kWh/luna.
Care prevederi sunt interpretabile și mai curând lasă furnizorii să factureze la prețul de piață.
Numărul de consumatori casnici beneficiari ai prețurilor plafonate ar rămâne la circa 75 – 80% din totalul consumatorilor casnici, iar impactul bugetar (pentru consumatorii casnici) se reduce cu 3,75 miliarde de lei și cu 6,25 miliarde de lei în total (sistemul pentru non-casnici este același ca mai sus).
Participanții la piață vor contracte pe termen lung. Ca să se reducă presiunea pe piața spot, unde se amplifică scumpirile
Mai mult de jumătate din electricitatea folosită în România se tranzacționează pe piața spot (penrtu ziua următoare, PZU), pentru că criza energetică a găsit piața fără suficiente instrumente pe termen lung.
Acum puțin își asumă riscul de a da acum mult mai mult decât ar putea costa mai puțin în viitor.
(Citește și: „Încă o sursă de scumpire: Negustorii de electricitate fug de angajamentele pe termen lung pe piața angro”)
De aceea a fost propusă înființarea unei platforme de tranzacționare la termen, pe care să se încheie contracte pe 5 ani între producători și furnizori care deservesc un număr minim de clienți casnici (100.000 – exemplul furnizorilor) și acoperă un consum de energie minim (500 milioane kWh, de exemplu).
Actorii pieței spun că această măsură ar reduce presiunea de preț de pe piețele spot și ar conferi predictibilitate „atât furnizorilor, operatorilor de rețea, cât și producătorilor, care își asigură resurse financiare pentru demararea/continuarea investițiilor în capacități de producție”.
Întrebarea care rămâne este: de la ce nivel de preț ar putea să înceapă funcționarea acestei platforme și dacă nu există riscul de a se conserva nivelul ridicat actual, cu eventuale mici variații.
Au mai fost propuse și modificări ale mecanismelor de impunere de către ANRE a unor tarife de rețea, care amplifică presiunea pe lichiditățile participanților la piață.
***
