fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Soluția BCE de relaxare cantitativă – partea goală a paharului: Lunga listă a scepticilor privind efectele QE în eurozonă

de Marin Pana 25.2.2015

mpBanca Centrală Europeană (BCE) va efectua achiziții lunare de bonduri suverane la un nivel lunar de 60 miliarde de euro din martie 2015 până în septembrie 2016, în total peste un trilion de euro.
Măsura, așteptată de piețele financiare și salutată de majoritatea polticienilor, este contestată de unii experți, precum profesorul Michael Wohlgemuth de la Geopolitical Information Service.

De ce Eurozona diferă de SUA sau Marea Britanie

Michael Wohlgemuth atrage atenția că programul de relaxare cantitativă (QE) prin intermediul achizițiilor menționate mai sus nu poate avea aceleași efecte pozitive asupra economiei Zonei Euro precum măsurile similare întreprinse în SUA și Marea Britanie. Deja, ratele de dobândă au fost reduse drastic și lichiditatea injectată masiv în piață fără un efect semnificativ asupra economie reale.

Ideea este că cea mai mare parte a trilionului de euro va rămâne blocat în sectorul bancar și nu va reuși să relanseze investițiile private sau consumul.

Cel mai pozitiv efect ar putea fi scăderea cotației euro, iar asta ar putea impulsiona exporturile, îndeosebi efectuate de Germania. Partea negativă, euro ar putea să se deprecieze și mai mult, deoarece guvernele vor avea stimulente mai slabe pentru a face reforme și a îmbunătăți competitivitatea economiilor.

Practic, președintele BCE, MARIO Draghi, a lansat arma cea mai puternică și de ultimă instanță denumită prescurtat QE. Aceasta va încărca bilanțul BCE dincolo de predecentul nivel record de 3 trilioane de euro. Cel mai probabil, vor fi cumpărate cantități mari de bonduri germane, portugheze și spaniole, în timp ce țări precum Franța sau Italia nu vor avea mari beneficii.

(Citiți și: ”Decizia istorică a BCE de relaxare cantitativă: Explicația și efectele pompării în piață a 1.100 de miliarde în mai puțin de 2 ani”)

De reținut că 8% din noile achiziții vor cădea în responsabilitatea băncilor centrale, împreună cu riscurile aferente, și nu în cea a BCE. Băncile centrale ale statelor din Zona Euro nu vor putea deține mai mult de o treime din piața internă a datoriei.

Cel mai importamt aspect, în contextul crizei grecești, este că statul elen nu va putea profita de QE deoarece banca lui centrală va depăși rapid limita de o treime menționată mai sus și va fi împiedicată să mai intervină, într-un moment în care noul guvern de la Atena încearcă să scape de o parte semnificativă a datoriei.

Justificarea pentru QE oferită de președintele Mario Draghi referitor la aducerea inflației în sus, spre pragul de 2%, și prevenirea deflației este discutabilă, în contextul în care tendința de scădere generală a prețurilor în Eurozonă a fost alimentată de reducerea conjuncturală a cotațiilor la petrol, scăderea prețurilor la mâncare pe fondul sancțiunilor aplicate Rusiei și de replierea țărilor cu probleme de competitivitate spre niveluri mai joase de prețuri și salarii.

(Citiți și: ”Relaxarea cantitativă decisă de BCE: Câteva explicații necesare”)

De altfel, banca centrală a Germaniei nu întrevede semne de intrare într-o spirală deflaționistă, care să afecteze în continuare investițiile și consumul. Cei care economisesc și asiguratorii se tem că o combinație între ratele foarte scăzute ale dobânzilor și reîntoarcerea la dobânzi ”normale” le-ar aduce pierderi în termeni reali.

Estimările curente ale experților plasează efectul injecției de un trilion de euro la ordinul a doar 0,5 puncte de inflație în plus. De altfel, sub diverse forme, BCE a introdus deja în piață un supliment de un trilion de euro, dar cu impact minor asupra investițiilor și creării de noi locuri de muncă.

În schimb, Bundesbank (banca centrală a Germaniei) și-a exprimat îngrijorarea în privința tendințelor de creștere a prețurilor activelor și în privința îngustării pieței pentru obligațiunile emise de corporații, mai riscante dar purtătoare de randamente ridicate.

Canalele de transmisie ale măsurii de QE sunt într-o situație diferită față de SUA și Marea Britanie, acolo unde măsura a funcționat. Când a fost adoptată acolo, dobânda la împrumuturile pe 10 ani era de peste 4% în SUA și 3,5% în UK, în timp ce Eurozona lucrează acum cu un nivel de circa 1,5%.

De altfel, băncile pot obține deja de la BCE lichiditate ieftină, dar o utilizează prioritar pentru procesul de consolidare a indicatorilor proprii de prudențialitate și pentru a restructura creditele firmelor care se confruntă cu dificultăți, în timp ce reduc sau închid unele linii de credit, fiind reticente în asumarea de noi riscuri.

Nici pe canalul de transmisie al așa-numitului ”efectul de bogăție” (care prespune că odată ce refinanțarea se ietinește iar prețurile activelor cresc, deținătorii lor vor fi mai înclinați să-și crească cheltuielile) lucrurile nu stau la fel. Piața europeană de capital este mult mai puțin dezvoltată iar întreprinderile obțin finanțare în proporție de 85% prin credit bancar, în timp ce în SUA banii pentru dezvoltarea afacerilor vin în primul rând din emiterea de obligațiuni corporatiste.

Banii BCE nu se vor duce astfel direct spre economia reală. În plus, deoarece activele financiare formează o proporție mult mai mică din bogăția gospodăriilor populației decât în America, efectul pe segmentul creșterii consumului privat va fi mai redus.

Transmisia măsurilor monetare în economia reală va avea de suferit: Reforme, dincolo de politicile monetare

Pe zona ratei de schimb, QE va însemna slăbirea euro în raport cu principalele valute mondiale. Pe fondul problemelor economice și incertitudinilor politice, o bună parte din suma adusă de QE va căuta plasamente în străinătate, ceea ce va reduce și mai mult cotația euro.

Această devalorizare externă ar puta fi bună pentru industria germană de export dar aceasta operează deja aproape de capacitatea maximă. Poate că firmele germane ar putea importa mai multe bunuri intermediare din alte țări ale Zonei Euro dar, și acolo, competitivitatea are limitele ei. Țările în criză din Eurozonă ar avea nevoie mai degrabă de o devalorizare internă, prin reducerea costului unitar al muncii decât o devalorizare externă, pe calea unui euro mai slab.

În fine, pe canalul politic de transmisie, QE reduce stimulentele pentru guverne de a aborda frontal reformele structurale necesare. De mai mulți ani, BCE a câștigat timp pentru ca politicienii să acționeze în acest sens dar rezultatele s-au lăsat așteptate. Banii ieftini au redus apetitul pentru reformă chiar în țări mari, precum Italia sau Franța.

Cel mai bun exemplu este că emisiunea recentă de bonduri italiene pe zece ani s-a făcut la o dobândă de 1,6%, deși țara se confruntă cu spectrul recesiunii, exapandarea datoriei publice și un șomaj în creștere.

Spania și Portugalia, angajate pe calea reformelor, prin condiționalitățile la programele de salvare antamate, au alegeri în 2015 iar partidele mai puțin dispuse la aceste reforme au șanse reale de câștig. Refinanțarea datoriilor la dobânzi mai mici prin QE ar putea ajuta menținerea cursului politic actual și relaxarea măsurilor de austeritate.

În privința creșterii economice, QE ar putea avea un efect pozitiv acolo unde și trendul este pozitiv în termeni de încredere a antreprenorilor și consumatorilor, unde sistemul bancar este sănătos și unde se regăsesc oportunități de investiții (îndeosebi în deschiderea de noi afaceri și în industriile de export).

Impactul negativ se va vedea acolo unde aceste condiții nu sunt întrunite iar creditul ieftin va fi folosit de către guverne pentru a evita sau întârzia reformele necesare în procesul de restructurare a economiei. Orice încercare ulterioară de a reveni la o politică monetară ”normală” va însemna apoi un șoc nedorit.

Una peste alta, o perioadă prelungită a creditului la rate de dobândă apropiate de zero poate avea ca rezultat un alt ciclu de boom speculativ ori poate conduce Eurozona la o situație asemănătoare cu cea din Japonia, caracterizată de stagnare prelungită, datorie publică record și restructurare întârziată a economiei.

Ceea ce ar însemna, totodată, dificultăți pentru fondurile de pensii în o oferi beneficii reale și un circuit prin care bănci ”zombie” păstrează în viață artificial firme ”zombie” și guverne ”zombie”.

Cine este GIS

Geopolitical Information Service ( GIS) este o organizație independentă care oferă expertiză pentru corporații internaționale, guverne, agenții și alte instiutuții. Compania a fost fondată în anul 2011 de excelența sa, prințul Michael de Liechtenstein. Motto-ul ei este ”We do not attempt to state what we believe should happen but a range of outcomes of what is likely to occur” ( Nu încercăm să statuăm ceea ce credem noi că ar trebui să se întâmple, ci o gamă de posibilități care sunt cel mai probabil de a se manifesta”)

Printre experții GIS se numără și prof. dr. Michael Wohlgemuth, profesor de Guvernanță Internațională la Universitatea din Bayreuth (Germania) și director al institutului Open Europe Berlin.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.2.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult