La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Relaxarea cantitativă decisă de BCE: Câteva explicații necesare

de Marin Pana 25.1.2015

relaxare cantitativaBCE va cumpăra active publice şi private din zona euro în valoare de peste 1.100 de miliarde de euro, respectiv circa 60 de miliarde de euro pe lună începând cu luna martie a acestui an și până la sfârșitul lunii septembrie 2016. Acest instrument de politică monetară a fost agreat în unanimitate și recunoscut ca fiind util în situații speciale.

Mario Draghi, președintele BCE, a ținut să mai precizeze că momentul ales pentru declanșarea acestor achiziții a fost stabilit cu o largă majoritate, în timp ce criteriile de risc au fost adoptate în unanimitate la dicuțiile din cadrul conducerii băncii. Necesitatea luării acestei măsuri și conscințele ei impun câteva explicații pentru publicul larg.

Inflația ar trebui să revină spre cota de 2%

Din luna martie 2015, BCE va începe să cumpere obligaţiuni denominate în euro evaluate în categoria recomandate investiţiilor, emise de guvernele din zona euro şi agenţiile şi instituţiile europene pe piaţa secundară. Programul susținut de achiziţii de obligaţiuni al BCE vizează revenirea inflaţiei în apropierea nivelului teoretic dezirabil de 2%, dar sub acest nivel.

Unele criterii suplimentare de eligibilitate vor fi aplicate în cazul țărilor aflate în programe de ajustare cu UE/FMI. România are în derulare un asemenea program, dar și Polonia, care a încheiat recent un nou acord de tip precautionary – în principiu fără trageri de bani dar cu asumarea îndeplinirii unor criterii de disciplină financiară, menit să reducă nivelul la care se poate refinanța țara pe piețele internaționale.

(Citiți și: ”Decizia istorică a BCE de relaxare cantitativă: Explicația și efectele pompării în piață a 1.100 de miliarde în mai puțin de 2 ani”)

Pentru a preveni temerile generate în urma unor dezbateri privin măsurile de relaxare cantitativă luate anterior de SUA și Marea Britanie, președintele BCE a dat asigurări că programul european este proiectat astfel încât să fie evitată “finanţarea monetară a datoriilor guvernelor”. De altfel, el a subliniat că ţările din UE nu trebuie în niciun caz să considere acest program drept o invitaţie la indisciplină fiscală.

”Este un start bun pe un drum lung” a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice și economie la Universitatea Harvard, potrivit Bloomberg. El a adăugat că suma anunațată a depășit așteptările, ”ceea ce este bine” dar ” e clar că ar fi trebuit să fie fără limită definită, pentru a crește expectațiile inflaționiste.”

Stimularea creșterii economice – cu prudență, pentru nu alimenta bule speculative

Decizia luată urmărește două obiective principale: stimularea creșterii economice, care are de suferit în urma procesului lent de recapitalizare bancară, și readucerea inflației la o valoare rezonabilă, prin stoparea trendului deflaționist care se contura tot mai clar în ultimele luni. De reținut, recurgerea la relaxarea cantitativă s-a făcut numai după ce măsurile convenționale luate de instituţia bancară centrală a UE pe parcursul anului trecut nu au dat rezultatele scontate.

În condițiile unei mase monetare sporite există riscul de apariţia a bulelor (creștere artificială a prețurilor unor active, urmată la un moment dat de o scădere bruscă) pe pieţe. De aceea, evoluțiile trebuie urmărite la nivelul fiecărui stat membru și combătatute prin instrumente macroprudenţiale, nu prin politici monetare.

”Draghi este perfect conștient că orice ar întreprinde BCE pe partea de politică monetară în încercarea de a-și îndeplini mandatul, nu va avea succes decât dacă și guvernele își vor face partea lor din treabă” a declarat Janet Henry, economist-șef pentru Europa la HSBC Holdings Plc Londra. ”Politica fiscală va trebui să stimuleze cererea agregată pentru a preveni viitoare scăderi ale inflației”, a adăugat ea.
În ceea ce ne privește, măsura luată de BCE, în principiu benefică pentru țările din Europa Centrală și de Est, prin posibilitatea de beneficia de fluxul de investiții aferent banilor suplimentar puși în circulație, va trebui ponderată atent la nivelul politicilor naționale. Ideea este de a obține maximum de avantaje în creșterea economică și a veniturilor populației, fără a scăpa de sub control inflația, adusă la noi sub control cu multă trudă în ultimii ani.

Rezultatele din SUA și ce va urma pentru Europa

Cert este că programele de relaxare cantitativă duse de SUA și aflate acum la final au dus la rezultate palpabile. FMI prognozează pentru economia americană o creștere de 3,6% pe acest an, nivel triplu în raport cu estimarea valabilă pentru Zona Euro.După trei runde consecutive de achiziții, Rezerva Federală a ajuns să dețină obligațiuni de stat și titluri financiare garantate cu active în sumă de 4.500 miliarde dolari față de 1.000 miliarde dolari la începutul programelor.

Diferența dintre aceste stocuri și dimensiunea comparabilă dintre economia americană și cea a Zonei Euro (17.400 miliarde dolari în cazul SUA și 13.200 miliarde dolari în cazul zonei Euro) sugerează că achzițiile anunțate de BCE ar putea fi extinse considerabil anul viitor, dacă rezultatele nu se vor ridica la înălțimea așteptărilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.1.2015

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult