Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Relaxarea cantitativă decisă de BCE: Câteva explicații necesare

de Marin Pana 25.1.2015

relaxare cantitativaBCE va cumpăra active publice şi private din zona euro în valoare de peste 1.100 de miliarde de euro, respectiv circa 60 de miliarde de euro pe lună începând cu luna martie a acestui an și până la sfârșitul lunii septembrie 2016. Acest instrument de politică monetară a fost agreat în unanimitate și recunoscut ca fiind util în situații speciale.

Mario Draghi, președintele BCE, a ținut să mai precizeze că momentul ales pentru declanșarea acestor achiziții a fost stabilit cu o largă majoritate, în timp ce criteriile de risc au fost adoptate în unanimitate la dicuțiile din cadrul conducerii băncii. Necesitatea luării acestei măsuri și conscințele ei impun câteva explicații pentru publicul larg.

Inflația ar trebui să revină spre cota de 2%

Din luna martie 2015, BCE va începe să cumpere obligaţiuni denominate în euro evaluate în categoria recomandate investiţiilor, emise de guvernele din zona euro şi agenţiile şi instituţiile europene pe piaţa secundară. Programul susținut de achiziţii de obligaţiuni al BCE vizează revenirea inflaţiei în apropierea nivelului teoretic dezirabil de 2%, dar sub acest nivel.

Unele criterii suplimentare de eligibilitate vor fi aplicate în cazul țărilor aflate în programe de ajustare cu UE/FMI. România are în derulare un asemenea program, dar și Polonia, care a încheiat recent un nou acord de tip precautionary – în principiu fără trageri de bani dar cu asumarea îndeplinirii unor criterii de disciplină financiară, menit să reducă nivelul la care se poate refinanța țara pe piețele internaționale.

(Citiți și: ”Decizia istorică a BCE de relaxare cantitativă: Explicația și efectele pompării în piață a 1.100 de miliarde în mai puțin de 2 ani”)

Pentru a preveni temerile generate în urma unor dezbateri privin măsurile de relaxare cantitativă luate anterior de SUA și Marea Britanie, președintele BCE a dat asigurări că programul european este proiectat astfel încât să fie evitată “finanţarea monetară a datoriilor guvernelor”. De altfel, el a subliniat că ţările din UE nu trebuie în niciun caz să considere acest program drept o invitaţie la indisciplină fiscală.

”Este un start bun pe un drum lung” a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice și economie la Universitatea Harvard, potrivit Bloomberg. El a adăugat că suma anunațată a depășit așteptările, ”ceea ce este bine” dar ” e clar că ar fi trebuit să fie fără limită definită, pentru a crește expectațiile inflaționiste.”

Stimularea creșterii economice – cu prudență, pentru nu alimenta bule speculative

Decizia luată urmărește două obiective principale: stimularea creșterii economice, care are de suferit în urma procesului lent de recapitalizare bancară, și readucerea inflației la o valoare rezonabilă, prin stoparea trendului deflaționist care se contura tot mai clar în ultimele luni. De reținut, recurgerea la relaxarea cantitativă s-a făcut numai după ce măsurile convenționale luate de instituţia bancară centrală a UE pe parcursul anului trecut nu au dat rezultatele scontate.

În condițiile unei mase monetare sporite există riscul de apariţia a bulelor (creștere artificială a prețurilor unor active, urmată la un moment dat de o scădere bruscă) pe pieţe. De aceea, evoluțiile trebuie urmărite la nivelul fiecărui stat membru și combătatute prin instrumente macroprudenţiale, nu prin politici monetare.

”Draghi este perfect conștient că orice ar întreprinde BCE pe partea de politică monetară în încercarea de a-și îndeplini mandatul, nu va avea succes decât dacă și guvernele își vor face partea lor din treabă” a declarat Janet Henry, economist-șef pentru Europa la HSBC Holdings Plc Londra. ”Politica fiscală va trebui să stimuleze cererea agregată pentru a preveni viitoare scăderi ale inflației”, a adăugat ea.
În ceea ce ne privește, măsura luată de BCE, în principiu benefică pentru țările din Europa Centrală și de Est, prin posibilitatea de beneficia de fluxul de investiții aferent banilor suplimentar puși în circulație, va trebui ponderată atent la nivelul politicilor naționale. Ideea este de a obține maximum de avantaje în creșterea economică și a veniturilor populației, fără a scăpa de sub control inflația, adusă la noi sub control cu multă trudă în ultimii ani.

Rezultatele din SUA și ce va urma pentru Europa

Cert este că programele de relaxare cantitativă duse de SUA și aflate acum la final au dus la rezultate palpabile. FMI prognozează pentru economia americană o creștere de 3,6% pe acest an, nivel triplu în raport cu estimarea valabilă pentru Zona Euro.După trei runde consecutive de achiziții, Rezerva Federală a ajuns să dețină obligațiuni de stat și titluri financiare garantate cu active în sumă de 4.500 miliarde dolari față de 1.000 miliarde dolari la începutul programelor.

Diferența dintre aceste stocuri și dimensiunea comparabilă dintre economia americană și cea a Zonei Euro (17.400 miliarde dolari în cazul SUA și 13.200 miliarde dolari în cazul zonei Euro) sugerează că achzițiile anunțate de BCE ar putea fi extinse considerabil anul viitor, dacă rezultatele nu se vor ridica la înălțimea așteptărilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.1.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva – FMI: Inegalitățile sociale pot duce la o criză globală la fel de „tulburătoare” ca aceea de acum 100 de ani

Adrian N Ionescu

Lumea riscă o criză cel puțin la fel de profundă, în deceniul următor, ca aceea declanșată în acum 100 de ani, cunoscută ca „Marea Depresie”.… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului nu riscă o nouă taxă auto, după eșecul celorlalte de până acum

Vladimir Ionescu

Guvernul nu va introduce în acest an o nouă taxă auto pe mașinile second-hand importate, pentru că au dat greș toate celelalte măsuri de acest… Mai mult

Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult