luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2022

”Nori negri” se strâng la orizont pentru Uniunea Europeană, blocul având în faţă, pentru a doua parte a anului, o combinaţie unică de ameninţări din cauza războiului din Ucraina. O analiză Bloomberg vorbește de noi creşteri record ale preţurilor energiei, de scumpiri dramatice ale alimentelor şi de penurii, de pericole sociale.

Bloomberg previzionează mai întâi o vară plină de temeri şi îngrijorări, urmată de o iarnă de suferinţă.

Atenţia se concentrează asupra modului în care raţionalizarea energiei şi presiunile asupra costurilor de trai ar putea testa şi mai mult răbdarea alegătorilor, dar şi asupra vulnerabilităţii industriei Germaniei în eventualitatea suspendării livrărilor de gaze.

Teren nefamiliar, consecințe neclare


Actuala realiniere din punct de vedere al securităţii europene pune noi presiuni asupra finanţelor publice, iar criza de energie reprezintă un teren nefamiliar ale cărui consecinţe nu sunt clare încă pentru strategi.

În primele sale proiecţii de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană şi-a redus perspectiva pentru scenariul de bază, anticipând că atât PIB-ul blocului, cât şi al zonei euro va avansa cu 2,7% în acest an şi cu 2,3% anul viitor, faţă de estimările de 4% şi 2,7% din februarie.

Inflaţia este văzută la 6,1% în 2022 şi 2,7% anul viitor, comparativ cu estimările anterioare de 3,5% şi 1,7%. Vârful este întrevăzut în al doilea trimestru al acestui an.

„Invazia Rusiei provoacă suferinţă şi distrugere nespuse, apăsând în acelaşi timp asupra redresării economiei europene“, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.


„Alte scenarii sunt posibile, în care creşterea ar putea fi mai redusă, iar inflaţia mai ridicată decât anticipăm astăzi“.

Perspective sumbre pentru zona euro

Războiul din Rusia şi sancţiunile impuse drept urmare a acestuia au complicat perspectiva economiei mondiale: preţurile energiei au crescut puternic şi crește presiunea asupra lanţurilor de aprovizionare, deja afectate de pandemie. Zona euro este printre cele mai afectate regiuni din cauza dependenţei de energia rusească şi a proximităţii faţă de conflict.

Într-un scenariu sever în care vor apărea perturbări serioase ale livrărilor de gaze naturale din Rusia, redresarea zonei euro de pe urma pandemiei aproape s-ar opri, în timp ce preţurile ar urca şi mai rapid.

Economia zonei ar avansa cu aproximativ 0,2% în acest an, iar inflaţia ar depăşi 9%. În 2023, creşterea ar fi cu un punct procentual sub nivelul din scenariul de bază.

Comisia încearcă să contracareze efectele unui embargo pe energia din Rusia

Perturbarea livrărilor de gaze ruseşti rămâne un risc cheie, riscând să genereze penurii care ar putea împinge ţări ca Germania, cea mai mare economie a regiunii, în recesiune. Comisia a propus deocamdată un embargo asupra petrolului rusesc, însă planul se loveşte de opoziţia Ungariei, determinându-i pe diplomaţi să analizeze o posibilă amânare.

În această săptămână, UE va propune măsuri de contracarare a crizei energetice. Iar mai târziu în această lună, o nouă decizie privind politicile fiscale naţionale este aşteptată să ducă la prelungirea suspendării limitelor asupra deficitelor agreate de bloc la începutul pandemiei.

În ceea ce priveşte criza energetică, UE ar putea plafona preţurile gazelor naturale pentru a evita costurile „insuportabil de mari“ generate de o posibilă limitare sau suspendare a livrărilor din partea Rusiei.

Posibil efect al războiul agroalimentar: o nouă criză a migrației

Printre cele mai mari pericole întrevăzute de comisie se numără posibila destabilizare a pieţei alimentelor. Oficialii se tem că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea transforma livrările de produse agroalimentare, îngrăşăminte şi energie într-o armă pentru a penaliza blocul.

Ministrul german al afacerilor externe Annalena Baerbock a acuzat Rusia că provoacă în mod deliberat o criză globală alimentară pentru a slăbi alianţa internaţională împotriva războiului din Ucraina.

Rusia distruge rute de transport şi facilităţi de depozitare pentru grâul ucrainean, împingând în sus preţurile şi ameninţând să provoace foamete în întreaga lume, în special în Africa, a declarat oficialul german după reniunea G7 din nordul Germaniei.

Iar foametea ar putea genera în Europa o nouă criză a migrației.

Infația, marea problemă cu potențial electoral exploziv

În acest context, oficialii europeni consideră că reacţiile de politică economică lansate sunt dificil de calibrat.

Pe de o parte, pentru a combate inflaţia, Banca Centrală Europeană ar putea majora dobânzile în iulie, poate urcând peste zero către sfârşitul anului. O astfel de înăsprire a politicii monetare ar putea apăsa asupra creşterii, punând probabil şi mai multă presiune asupra familiilor îndatorate.

BCE se află în faţa „unei dileme foarte complicate“, declara recent Olli Rehn, fost comisar european pe probleme economice. „Avem în faţă un mediu economic foarte dificil“.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Oficialii europeni sunt îngrijoraţi de felul în care consecinţele mai ample ale creşterii mai modeste i-ar putea influenţa pe alegători, având în minte modul în care protestele vestelor galbene au afectat primul mandat al preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Italia şi Spania, cele mai fragile dintre marile economii europene, au alegeri generale anul viitor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: