Biroul Procurorului Public European (EPPO) a criticat marţi Slovenia pentru ”lipsa de cooperare” de care se face vinovată prin întârzierea desemnării procurorilor delegaţi. Acesta lucru nu va împiedica însă începerea activităţii sale la 1 iunie, precizează Parchetul European.
Presa slovenă susține că autoritățile încearcă să împiedice numirea celor doi procurori întrucât ei au anchetat dosare de corupție ce l-au vizat pe premierul Janez Jansa.
”Slovenia nu poate opri Parchetul european, dar mandatul său evident de cooperare sinceră este un impediment pentru eficacitatea noastră, ne face mai dificilă misiunea – aceea de a ameliora protecţia bugetului UE şi de a garanta respectarea statului de drept”, a scris EPPO pe Twitter, citat de AFP, preluată de Agerpres.
Criticile Parchetului european se adaugă îngrijorărilor legate de libertatea presei exprimate de Comisia Europeană în raportul său privind statul de drept în Slovenia, ţară care la 1 iulie va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Guvernul de la Ljubljana blochează numirea a doi procurori propuşi de ministrul justiţiei Lilijana Kozlovic. Premierul Janez Jansa a evocat în special motive procedurale. Totuşi, Asociaţia slovenă a procurorilor a explicat că cei doi candidaţi au fost îndepărtaţi din cauza implicării lor în anchetele care l-au vizat pe Jansa pentru corupţie şi abuz de putere.
Pe 26 aprilie, procurorul-şef al EPPO, Laura Codruţa Kovesi, i-a trimis o scrisoare ministrului Justiţiei sloven, care urmează să se întâlnească miercuri cu comisarul european pentru justiţie Didier Reynders.
În afară de Slovenia, alte patru ţări încă nu au prezentat numele procurorilor delegaţi – Cipru, Finlanda, Grecia şi Luxemburg.
Până în prezent, Colegiul EPPO a validat 76 de procurori delegaţi, propuşi de 16 dintre cele 22 de ţări participante la această iniţiativă.
EPPO, care ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
Activitatea EPPO va fi complementară celei a Biroului european de luptă antifraudă (OLAF) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.
Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci au optat să nu participe la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
Urmărește-ne pe Google News
