fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Sistemul public de stat din România: o perspectivă dinspre economia care-l susține

de Razvan Diaconu 23.8.2016

functionarDin datele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat.

Guvernul Cioloș pregătește de ceva vreme o reformă a acestui sistem, în special a componentei funcționarului public, așezând în centru profesionalizarea și eficientizarea corpului administrativ fără de care niciun stat nu poate funcționa.

Privită însă din altă perspectivă, statistica oferă un motiv serios de îngrijorare: problema fundamentală nu o reprezintă doar numărul mare de bugetari, ci numărul prea mic de oameni angajați în economia privată.

O statistică generală…

În anul 2014, în România erau înregistrați 22.346.178 cetăţeni.

Dintre aceștia, aproximativ opt milioane de persoane sunt apte de muncă, dar puţin peste patru milioane au contracte de muncă înregistrate legal.

Dintre aceste ultime 4 milioane, cam 25% (1,2 milioane) sunt bugetari, dintre care doar aproximativ 160.000 fac parte din corpul funcţionarilor care îndeplinesc actul administrativ.

… și câteva observații

Potrivit INS, după 1990 a existat o tendință pemanentă de scădere a numărului cetăţenilor români, implicit al salariaţilor. Motivele evidente: scăderea natalității și migrația economică.

În toată această perioadă, o singură cifră rămâne constant în jurul valorii de 1,2 milioane: bugetarii.

De remarcat: Potrivit Raportul privind managementul funcției publice și al funcționarilor publici realizat de ANFP, anul 2015 se caracterizează prin cea mai mare creștere a numărului de funcții publice din ultimii cinci ani, respectiv o mărire de aproximativ 3% față de anul precedent.

Dimensiunea aparatului de stat trebuie însă privită în context: potrivit datelor ONRC, în România sunt aproximativ 600.000 de companii active. Majoritatea acestora, deci și majoritatea celor 3,7 milioane de angajați, se află în marile orașe.

Sistemul bugetar reprezintă, alături de banii trimiși acasă de rudele aflate în străinătate și de ajutoare sociale, salvarea în mai toate localitățile mici din România.

Aparatul bugetar din România și cel din celelalte state UE

România are aproximativ 85 de bugetari la mia de locuitori. E dificil de spus dacă sunt mulți sau puțini în comparație cu restul statelor europene, fiecare având proriul sistem și grade diferite de eficiență.

Spre comparație, în Germania sunt 69 de bugetari la mia de locuitori, în Italia şi Spania 61.

Aproape la fel ca România, Belgia și Ungaria au fiecare 82 de bugetari la o mie de locuitori.

Norvegia are 182 de funcţionari la o mie de locuitori, iar Suedia 138: acestea sunt însă țări cu o componentă a politicilor sociale mare, bazate – lucru important – pe un sector privat producător de valoare adăugată foarte mare în economie.

Statul român cheltuie cu cu aparatul bugetar aproximativ 50 miliarde lei anual, circa 8% din PIB, la fel ca Cehia sau Slovacia.

Danemarca alocă sectorului bugetar 17% din PIB, Grecia 12% din PIB, iar Marea Britanie 10%.

Comparația de mai sus cu celelalte state, coroborată cu numărul total al angajaților din România (din care 25% sunt în sistemul bugetar) relevă 2 lucruri :

* sistemul bugetar din România e mai degrabă ineficient și prost structurat înainte de a fi supradimensionat.

* economia reală are prea puțini angajați / e prea slab dezvoltată atât față de aparatul bugetar necesar, cât și față de populația aptă de muncă. Cu alte cuvinte, câți lucrează din cei 1000 de germani cărora le corespund 69 de bugetari , și câți dintre cei 1000 de români cărora le corespund 85 de bugetari au un job. 

Structura apartului bugetar și câteva date relevante

În România sunt 4.361 de autorităţi şi instituţii publice.

Conform celor mai recente date statistice din Raportul privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, numărul total de funcţii publice la 30 decembrie 2014 era de 158.712 din care 122.964 erau funcţii publice ocupate. Funcţii publice în structuri centrale şi teritoriale sunt 70.620, restul (88.092) fiind funcţii publice în structuri locale.

1Corpul funcționarilor publici este constituit preponderent din populație de gen feminin (60%).

Cei mai mulți funcționari publici sunt înregistrați în București: 16.454 persoane. Top trei este completat de județele Prahova, 4.383 de persoane, și Cluj: 3.746 de persoane.

(Citiți și: ”Cum își cheltuiește România bugetul: o comparație cu practica europeană”)

Statistica Agenției arată că, la nivel național, doar 9% din bugetari au studii în administraţie publică. Restul sunt economişti (27%), absolvenţi de studii tehnice (23%) sau jurişti (18%).

2În structura pe grupe de vârstă a corpului funcționarilor publici în 2015, cea mai importantă pondere (40,35%) o reprezintă categoria cu vârsta între 40 — 50 de ani. Categoria cu vârsta sub 30 de ani reprezintă segmentul cel mai scăzut (3,81%).

Concursuri și probleme

În 2015, ANFP a avizat, respectiv a aprobat tacit, 8.680 concursuri de recrutare și de promovare în gradul profesional imediat superior celui deținut, desfășurate în afara agenției. În cadrul ANFP au mai fost organizate 1.250 concursuri de promovare și recrutare.

La nivelul ANFP, în 2015 au fost soluționate 3.849 petiții, numărul celor care reclamă organizarea și desfășurarea concursurilor crescând “la un nivel îngrijorător” față de 2014.

O bună parte dintre autorități și instituții nu au respectat procedura de organizare și/sau de desfășurare a concursurilor, după confirmarea încălcărilor normelor legale ANFP suspendând concursurile respective.

Funcționarul român, covârșit de probleme personale

În 2015, s-a constat că principalele cauze ale nerespectării normelor de conduită de către funcționarii publici au fost, în ordinea importanței:

  • influența problemelor personale asupra activității profesionale
  • ignorarea posibilelor consecințe ale nerespectării prevederilor legale
  • neglijența repetată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu
  • aplicare eronată a normelor legale
  • refuzul îndeplinirii sarcinilor de serviciu
  • necunoașterea prevederilor legale
  • consumul de băuturi alcoolice în timpul serviciului
  • comportament neadecvat în relațiile cu colegii/beneficiarii de servicii publice
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.8.2016

3 comentarii

  1. Cristi
    23.8.2016, 8:00 pm

    Cateva intrebari:
    1. Cum ati calculat numarul de 8 milioane persoane apte de munca?
    2. Cate persoane muncesc independent de un angajator, ca liber profesionisti?

  2. babic
    25.8.2016, 7:11 am

    @Cristi
    1. Simplu. Din numarul total al populatiei existente se scad pensionarii si cei din categoria de varsta 0-18 ani. Si alte categorii (bolnavi, de prin mediul rural cei care practica agricultura de subzistenta etc)
    2.Nu are importanta pentru subiectul de fata. Doar persoanele angajate legal platesc taxe care pot sustine bugetari. Ori noi avem bugetari multi , dar cei care platesc taxe sunt putini.

    • discutii
      25.8.2016, 9:16 am

      Din contra, are mare importanta numarul celor care sunt liber intreprinzatori, nu au un loc de munca, nu platesc nici un impozit la stat dar toate cheltuielile lor sunt suportate pe firma (care are prifit ZERO), pe acestia ii sustin angajatii cu forme legale incusiv bugetarii prin taxele platite. Asa se face ca avem firme neprofitabile sau insolvente dar cu patroni bogati !!!

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult