Din datele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat.
Guvernul Cioloș pregătește de ceva vreme o reformă a acestui sistem, în special a componentei funcționarului public, așezând în centru profesionalizarea și eficientizarea corpului administrativ fără de care niciun stat nu poate funcționa.
Privită însă din altă perspectivă, statistica oferă un motiv serios de îngrijorare: problema fundamentală nu o reprezintă doar numărul mare de bugetari, ci numărul prea mic de oameni angajați în economia privată.
O statistică generală…
În anul 2014, în România erau înregistrați 22.346.178 cetăţeni.
Dintre aceștia, aproximativ opt milioane de persoane sunt apte de muncă, dar puţin peste patru milioane au contracte de muncă înregistrate legal.
Dintre aceste ultime 4 milioane, cam 25% (1,2 milioane) sunt bugetari, dintre care doar aproximativ 160.000 fac parte din corpul funcţionarilor care îndeplinesc actul administrativ.
… și câteva observații
Potrivit INS, după 1990 a existat o tendință pemanentă de scădere a numărului cetăţenilor români, implicit al salariaţilor. Motivele evidente: scăderea natalității și migrația economică.
În toată această perioadă, o singură cifră rămâne constant în jurul valorii de 1,2 milioane: bugetarii.
De remarcat: Potrivit Raportul privind managementul funcției publice și al funcționarilor publici realizat de ANFP, anul 2015 se caracterizează prin cea mai mare creștere a numărului de funcții publice din ultimii cinci ani, respectiv o mărire de aproximativ 3% față de anul precedent.
Dimensiunea aparatului de stat trebuie însă privită în context: potrivit datelor ONRC, în România sunt aproximativ 600.000 de companii active. Majoritatea acestora, deci și majoritatea celor 3,7 milioane de angajați, se află în marile orașe.
Sistemul bugetar reprezintă, alături de banii trimiși acasă de rudele aflate în străinătate și de ajutoare sociale, salvarea în mai toate localitățile mici din România.
Aparatul bugetar din România și cel din celelalte state UE
România are aproximativ 85 de bugetari la mia de locuitori. E dificil de spus dacă sunt mulți sau puțini în comparație cu restul statelor europene, fiecare având proriul sistem și grade diferite de eficiență.
Spre comparație, în Germania sunt 69 de bugetari la mia de locuitori, în Italia şi Spania 61.
Aproape la fel ca România, Belgia și Ungaria au fiecare 82 de bugetari la o mie de locuitori.
Norvegia are 182 de funcţionari la o mie de locuitori, iar Suedia 138: acestea sunt însă țări cu o componentă a politicilor sociale mare, bazate – lucru important – pe un sector privat producător de valoare adăugată foarte mare în economie.
Statul român cheltuie cu cu aparatul bugetar aproximativ 50 miliarde lei anual, circa 8% din PIB, la fel ca Cehia sau Slovacia.
Danemarca alocă sectorului bugetar 17% din PIB, Grecia 12% din PIB, iar Marea Britanie 10%.
Comparația de mai sus cu celelalte state, coroborată cu numărul total al angajaților din România (din care 25% sunt în sistemul bugetar) relevă 2 lucruri :
* sistemul bugetar din România e mai degrabă ineficient și prost structurat înainte de a fi supradimensionat.
* economia reală are prea puțini angajați / e prea slab dezvoltată atât față de aparatul bugetar necesar, cât și față de populația aptă de muncă. Cu alte cuvinte, câți lucrează din cei 1000 de germani cărora le corespund 69 de bugetari , și câți dintre cei 1000 de români cărora le corespund 85 de bugetari au un job.
Structura apartului bugetar și câteva date relevante
În România sunt 4.361 de autorităţi şi instituţii publice.
Conform celor mai recente date statistice din Raportul privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, numărul total de funcţii publice la 30 decembrie 2014 era de 158.712 din care 122.964 erau funcţii publice ocupate. Funcţii publice în structuri centrale şi teritoriale sunt 70.620, restul (88.092) fiind funcţii publice în structuri locale.
Corpul funcționarilor publici este constituit preponderent din populație de gen feminin (60%).
Cei mai mulți funcționari publici sunt înregistrați în București: 16.454 persoane. Top trei este completat de județele Prahova, 4.383 de persoane, și Cluj: 3.746 de persoane.
(Citiți și: ”Cum își cheltuiește România bugetul: o comparație cu practica europeană”)
Statistica Agenției arată că, la nivel național, doar 9% din bugetari au studii în administraţie publică. Restul sunt economişti (27%), absolvenţi de studii tehnice (23%) sau jurişti (18%).
În structura pe grupe de vârstă a corpului funcționarilor publici în 2015, cea mai importantă pondere (40,35%) o reprezintă categoria cu vârsta între 40 — 50 de ani. Categoria cu vârsta sub 30 de ani reprezintă segmentul cel mai scăzut (3,81%).
Concursuri și probleme
În 2015, ANFP a avizat, respectiv a aprobat tacit, 8.680 concursuri de recrutare și de promovare în gradul profesional imediat superior celui deținut, desfășurate în afara agenției. În cadrul ANFP au mai fost organizate 1.250 concursuri de promovare și recrutare.
La nivelul ANFP, în 2015 au fost soluționate 3.849 petiții, numărul celor care reclamă organizarea și desfășurarea concursurilor crescând „la un nivel îngrijorător” față de 2014.
O bună parte dintre autorități și instituții nu au respectat procedura de organizare și/sau de desfășurare a concursurilor, după confirmarea încălcărilor normelor legale ANFP suspendând concursurile respective.
Funcționarul român, covârșit de probleme personale
În 2015, s-a constat că principalele cauze ale nerespectării normelor de conduită de către funcționarii publici au fost, în ordinea importanței:
- influența problemelor personale asupra activității profesionale
- ignorarea posibilelor consecințe ale nerespectării prevederilor legale
- neglijența repetată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu
- aplicare eronată a normelor legale
- refuzul îndeplinirii sarcinilor de serviciu
- necunoașterea prevederilor legale
- consumul de băuturi alcoolice în timpul serviciului
- comportament neadecvat în relațiile cu colegii/beneficiarii de servicii publice
3 răspunsuri
Cateva intrebari:
1. Cum ati calculat numarul de 8 milioane persoane apte de munca?
2. Cate persoane muncesc independent de un angajator, ca liber profesionisti?
@Cristi
1. Simplu. Din numarul total al populatiei existente se scad pensionarii si cei din categoria de varsta 0-18 ani. Si alte categorii (bolnavi, de prin mediul rural cei care practica agricultura de subzistenta etc)
2.Nu are importanta pentru subiectul de fata. Doar persoanele angajate legal platesc taxe care pot sustine bugetari. Ori noi avem bugetari multi , dar cei care platesc taxe sunt putini.
Din contra, are mare importanta numarul celor care sunt liber intreprinzatori, nu au un loc de munca, nu platesc nici un impozit la stat dar toate cheltuielile lor sunt suportate pe firma (care are prifit ZERO), pe acestia ii sustin angajatii cu forme legale incusiv bugetarii prin taxele platite. Asa se face ca avem firme neprofitabile sau insolvente dar cu patroni bogati !!!