fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

Cum își cheltuiește România bugetul: o comparație cu practica europeană

de Marin Pana 23.3.2016

structura-cheltuieliRomânia se situează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește cheltuielile bugetare raportate la PIB și pe ultima poziție la ponderea cheltuielilor cu educația și cu protecția socială.

Paradoxal, însă, datele prelucrate și furnizate la începutul acestei săptămâni de Eurostat ne plasează pe locul 12 la sumele alocate pentru pensii raportate la PIB și pe locul 3 dacă le luăm ca procentaj stabilit în cheltuielile publice.

Din cifrele prezentate de organismul statistic al UE, rezultă o serie de concluzii în privința modului în care se stabilesc prioritățile în România și sugerează măsurile care ar putea fi luate pentru a ne apropia de o structură europeană a modului în care se utilizează banii statului. Precizăm că datele sunt valabile pentru anul 2014, pentru care au fost finalizate calculele pe domenii de cheltuieli publice.

Deoarece taxele colectate efectiv ( atenție, nu nivelul stabilit legal !) sunt printre cele mai mici din Europa, nici posibilitățile de cheltuieli nu pot fi mai mari. Practic, dacă ar fi să se meargă pe media Uniunii, tot ce este peste cele 72 de procente raport între 34,9% din PIB cheltuieli la noi și 48,2% media europeană semnifică un interes sporit pentru acele domenii și invers.

Desigur, locul ocupat între statele membre, din perspectiva ponderii în PIB a unui anumit tip de cheltuieli, este semnificativ mai spre coada clasamentului chiar și acolo unde acest interes sporit se manifestă. Iar asta din simplul motiv că nivelul de plecare al cheltuielilor totale este unul foarte scăzut din perspectiva uzanțelor europene în materie.

Cert este că ne distingem net în cadrul statelor europene prin locul 28 din 28 posibil la educație, locul 27 la familie și copii și locul 25 la sănătate, deși suntem în top la ordine și siguranță publică (locul 3), cheltuieli edilitare (tot locul 3) și afaceri economice (locul 7).

Singurele domenii în care suntem undeva mai pe la mijlocul clasamentului sunt protecția mediului (locul 11), banii de pensii (locul 12) și cultura plus religia (locul 18).

tabel1Pe scurt, în afară de pensii, sectoarelor care ar trebui să constituie treaba principală și rațiunea de a fi a statului național, adică educația, sănătatea și ajutorarea famiiilor cu copii nu li se acordă nici pe departe atenția cuvenită. După care ne mirăm de rezultatele la învățătură, de starea sistemului sanitar și de ce nu fac românii copii.

Cum se distribuie banii și încotro îndreptăm România prin cheltuirea bugetului

Unii vor veni cu scuza că sunt taxe mai mici pentru a stimula dezvoltarea economiei și nu avem de unde să alocăm mai mulți bani iar dacă i-am strânge am frâna economia ( ceea ce, oricum, nu prea ”se pupă” cu prezența unor domenii bugetare prin topul european).

Să încercăm, însă, să vedem cum alocăm banii pe care îi avem nu în funcție de mărimea sumelor raportată la PIB ci ca repartiție a sumelor disponibile.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După ajustarea cu nivelul posibilităților, părăsim ultimele locuri și mai avansăm puțin la protecție socială (locul 20 din 28), sănătate ( locul 22), familie și copii (locul 23) și, foarte puțin, în cazul educației (locul 27, i-am găsit pe verii italieni mai jos, ceea ce explică multe în plan socio-cultural).

Totodată, însă, spre potențiala uimire a unora, ne ducem pe primul loc la afaceri economice, pe locul doi la ordine și siguranță publică și pe locul trei la cheltuieli edilitare.

Cum s-ar spune, se acordă atenție mare acolo unde este un os de ros, în domeniile mai ”lucrative”, după care statul de drept vine să facă ordine ( selectivă ) în procedurile de cheltuire a banului public.

Cât despre apărare, se confirmă acum că este lăsată în plan secund, chiar și dacă se invocă scuza fondurilor mici strânse la bugetul general.

Dar marea surpriză a acestei așezări de priorități o constituie poziționarea pe locul trei a cheltuielilor cu pensiile, cu 20% peste uzanța europeană în materie de repartizare a banilor publici, așa cum sunt ele de mici și de neîndestulătoare. Ceea ce nu e puțin lucru dacă ne gândim că pensiile reprezintă, de departe și în mod firesc, cea mai importantă cheltuială a bugetului general consolidat.

/Soluții de echilibrare

Soluțiile de aducere a mărimii și structurii cheltuielilor statului la nivel european sunt simple dar se anunță a fi extrem de nepopulare.

Prima, majorarea semnificativă (cu cel puțin 20% – 25%, am avea nevoie de vreo 40% pentru a prinde media dar să nu exagerăm) a taxelor și impozitelor colectate, nu atât și neapărat prin majorarea cotelor legale cât, mai ales, prin extinderea bazei de impozitare și îngustarea accesului la servicii publice celor care nu contribuie.

A doua ar fi ajustarea proporțiilor de repartizare a banilor din suma colectată nu pe considerentele istorice ale rețelelelor de interese deja consolidate ci pe considerente europene de practică în materie. Ceea ce i-ar mai apropia de demnitate și civilizație pe medici sau învățători, eternii țapi ispășitori ai penuriei de bani publici, dar i-ar trimite în stradă sau pe coridoarele de manevră ale puterii pe adevărații beneficiari ai modului în care se alocă bugetul României.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.3.2016

Un raspuns

  1. bogdan
    28.3.2016, 3:21 pm

    Nu exista o practica unitara in UE, ideea e inselatoare, comparatiile astea simpliste 1 la 1 nu zic nimic! Din doua motive : Romania e mult altfel are o strutua sociala diferita, are nevoi diferite, are probleme diferite. Sigur, s epot invata lucruri din comparatie. Se simte deja ca sanatatea si chiar educatia sunt subfinantate comparativ cu alte ramuri, fara comparatie. Cu toate astea, Romania nu are podurile, autostrazile, canalizarea etc pe care le au Franta, Belgia etc din anii 1960-1970 (cand apropo statul franceza colecta 30% din PIB, la fel ca cel Italian, suedez etc) deci e normal sa fie o proportie mai mare din buget data la infrastructura. Daca nu s-ar fura bani si s-ar face treaba buna (nu poduri catre nicaieri), cheltuielile astea publice pe infrastructura ar impusca doi iepuri deodata : ar oferi locuri de munca, reducand cheltuieli cu asistenta sociala, si ar creste si productivitatea. Asa trebuie judecate lucrurile, in functie de speicifcul tarii, pe date, nu pe comparatii. Nu poti compara bugetul unei tari cu o jumatate din forta de mucna activa emigrata *iar jumatate din cea ramasa muncitoare la stat) si cu o infrastructura sub ceea ce aveau tarile vestice in anii 1950, cu bugetul unei tari ca Franta sau Germania care atrag emigranti, au o infrastructura densa si alte prioritati!

Lăsați un comentariu


Europa

Acord între Berlin și Bruxelles privind salvarea Lufthansa: Germania cedează 24 de sloturi orare operate pe (super)aeroporturile din Frankfurt şi München

Iulian Soare

Planul pentru sprijinirea cu nouă miliarde de euro a Lufthansa, de către guvernul german, a fost aprobat vineri de Comisia Europeană, după ce compania a… Mai mult

Stiri

SUA / Unul dintre polițiștii implicați în moartea lui George Floyd a fost arestat, dar protestele violente se extind

Iulian Soare

Garda naţională a fost trimisă pentru a restabili liniştea la Minneapolis, SUA, şi starea de asediu a fost decretată vineri seară, la ora locală 20.00,… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: La sfârșitul lui iulie am putea reveni la viața normală

Vladimir Ionescu

Epidemia de coronavirus se află pe o pantă descendentă, în România, a declarat vineri ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. La sfârșitul lunii iulie, începutul lui august,… Mai mult

Stiri

Donald Trump anunță că SUA va retrage Hong Kong-ului statutul comercial privilegiat și încheie relațiile cu OMS

Iulian Soare

Donald Trump a anunțat vineri că Statele Unite „își încheie” relația cu Organizația Mondială a Sănătății și că demarează procedurile pentru retragerea statutului comercial privilegiat… Mai mult

Stiri

Cronicile de sâmbătă dimineața

Redacţia

Titlurile de mai jos (linkuri către texte) sunt mai mult decât niște teasere: sunt sinteze sau abordări în rezumat ale câtorva din  articolele apărute în revista… Mai mult

Stiri

Proteste violente în mai multe orașe din SUA, după uciderea unui afro-american de către poliție. O echipă a CNN, reținută

Iulian Soare

Protestele violente se extind în SUA, după ce un afro-american de 46 de ani, neînarmat, a murit la Minneapolis la puțin timp după ce polițist… Mai mult

Europa

Spania a introdus venitul minim garantat: 462 euro pe lună, sunt vizate 2,3 milioane de persoane

Iulian Soare

Coaliţia guvernamentală din Spania a aprobat vineri introducerea unui venit minim garantat de 462 de euro pe lună care va fi acordat celor mai săraci… Mai mult