fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Siegfried Mureșan / Un acord istoric care aduce României 80 de miliarde de euro. Ce vom face cu banii

de Siegfried Muresan , 4.8.2020

Șefii de state și de guverne ai Uniunii Europene au ajuns acum două săptămâni la un acord istoric prin care vor fi alocate țărilor membre fonduri europene de peste 1.800 de miliarde de euro în următorii ani.

Este un acord istoric fiindcă niciodată nu am mai avut la nivelul Uniunii Europene un pachet de investiții atât de consistent precum cel care tocmai a fost agreat de șefii de state și de guverne.

Banii vor veni din două instrumente. Primul este Bugetul Multianual al Uniunii Europene (UE) 2021 – 2027, adică bugetul tradițional al UE, care va avea o alocare de 1.074 de miliarde de euro. Celălalt instrument este Pachetul de Redresare Economică, în valoare de 750 de miliarde de euro, care a fost adoptat cu scopul de a sprijini țările europene să se redreseze economic după criza generată de pandemia de COVID-19.

România este unul dintre marii câștigători ai acestui acord. Vom primi, prin cele două instrumente, în total 80 de miliarde de euro pe care să-i investim în modernizarea țării.

Cum s-a ajuns la acest acord istoric

Succesul acestui acord este rezultatul unității principalelor familii politice europene și a principalilor lideri europeni în fața unei crize comune.

Încă de la începutul crizei generate de pandemia de COVID-19, în luna martie, atât noi, grupurile politice din Parlamentul European, cât și guvernele statelor membre, am început discuțiile privind crearea unui mecanism de sprijin care să ne ajute să trecem împreună mai ușor peste această criză.

În cele 4 luni de negocieri, noi, Grupul PPE din Parlamentul European – familia politică europeană a Partidului Național Liberal – am jucat un rol activ și am pus presiune pe toate instituțiile europene astfel încât să ajungem cât mai repede la un acord bun pentru toate țările și toți europenii afectați de această criză.

În rezoluția votată de Parlamentul European în 15 mai, pe care eu am negociat-o în numele Grupului PPE, am cerut ferm Comisiei Europene ca planul de redresare după criza COVID-19 să facă parte dintr-un pachet de investiții mai larg și cuprinzător, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro.

În săptămânile dinainte de acordului final, am transmis scrisori oficiale, în numele Grupului PPE, liderilor instituțiilor europene: președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel, și președintelui Parlamentului European, David Sassoli, în care prezentam poziția fermă a Grupului PPE privind nevoia atât a unui buget multianual consistent, cât și a unui plan de redresare cuprinzător. Am transmis clar că nu vom aproba niciun acord care nu cuprinde resurse suficiente prin care să gestionăm această criză și prin care să finanțăm adecvat și celelalte priorități ale Uniunii Europene.

Unitatea Grupului PPE din Parlamentul European, puterea de negociere în Consiliul European a liderilor PPE, precum cancelarul Angela Merkel și președintele Klaus Iohannis, au contribuit decisiv la acest acord istoric, în pofida opoziției mai multor guverne europene, cele mai vocale fiind așa-zisele guverne frugale: Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care s-au opus până în ultimul moment unui acord de asemenea dimensiuni.

Ce urmează

Acordul din Consiliul European a reprezentat un pas esențial pentru adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene. Votul final pe buget se va da în Parlamentul European după negocieri cu Consiliul. În urma votului din Parlament, acordul va deveni literă de lege.

Poziția noastră,  în Parlamentul European, este clară: susținem în totalitate fondurile alocate României și celorlalte țări europene. Negocierile finale nu vor afecta cu nimic banii alocați deja pe țări. Ceea ce vom cere reprezintă creșteri pe liniile bugetare care nu sunt alocate pe țări, ci sunt acordate la nivelul întregii Uniuni Europene, și care vizează politici ale viitorului: digitalizarea, cercetarea, inovarea, bursele „Erasmus”, apărarea, securitatea și protejarea frontierelor. Aceste proiecte sunt importante pentru Europa, în ansamblul ei, ca atare sunt importante și pentru România.

Un mecanism foarte important: corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

Consiliul European a făcut un prim pas foarte important aducând în discuție introducerea unui mecanism privind corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Prin acest mecanism, liderii europeni care vor ataca statul de drept și independența justiției, așa cum au făcut PSD și Liviu Dragnea timp de doi ani, vor risca suspendarea alocării de fonduri europene. În felul acesta vom proteja fondurile europene, care aparțin oamenilor, și ne vom asigura că nu ajung în mâinile liderilor care afectează independența justiției și statul de drept. Banii nu vor fi pierduți de țara în cauză, dar alocările de fonduri vor reîncepe doar după ce liderii politici vor renunța la atacarea statului de drept.

Noi, Parlamentul European, venim acum cu o propunere concretă privind întărirea acestui mecanism, propunere pe care o vom prezenta în negocierile finale pe buget. Mai exact, Parlamentul dorește ca mecanismul să se activeze automat față de o țară membră suspectă că ar fi încălcat statul de drept, atât timp cât nu există o majoritate calificată în Consiliu care să se opună activării acestui mecanism.

Cum vom investi cele 80 de miliarde de euro

României i-a fost alocată pentru următorii 7 ani o sumă record de 80 de miliarde de euro pe care o vom putea folosi pentru modernizarea țării. Acum, întrebarea concretă este către ce priorități vor merge acești bani.

Întâi de toate, trebuie spus că cele 80 de miliarde de euro provin din două instrumente separate.

Primul instrument este Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 din care României îi revin aproximativ 46 de miliarde de euro.

Principalele domenii de finanțare din acest buget sunt agricultura și coeziunea. Banii vor merge către fermieri, către dezvoltarea rurală, dar și către tradiționalele priorități de coeziune, precum construcția de autostrăzi, modernizarea liniilor de cale ferată, extinderea rețelei de gaze și canalizare în fiecare localitate din România. O altă componentă importantă pe care o are noul buget multianual al Uniunii Europene este și componenta de mediu. Concret, vor avea prioritate investițiile care ne vor ajuta să facem transferul către o economie mai verde.

Al doilea instrument din care România va beneficia de fonduri europene este Pachetul de Redresare de 750 de miliarde de euro, format din 390 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, și 360 de miliarde de euro credite în condiții avantajoase. Din acest fond, României îi vor reveni aproximativ 33 de miliarde de euro, dintre care 17 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, iar 16 miliarde de euro vor fi credite în condiții avantajoase.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare care are un buget de 672,5 miliarde de euro, dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase.

Eu sunt coraportor al Parlamentului European pe această facilitate și în prezent lucrez exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani.

În linii mari, obiectivul nostru este să alocăm fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică.

Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivi.

Planul de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie este în deplin acord cu prevederile acestei facilități europene. Obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că Facilitatea va aduce investiții în școlile din România, în spitale, în digitalizarea economiei românești, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Adică în toate domeniile importante pentru modernizarea României și care nu beneficiază de finanțare suficientă din Bugetul Multianual al UE.  Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre.

Cele 80 de miliarde de euro reprezintă o oportunitate istorică pentru România care ne poate ajuta să facem acel ultim salt către un stat modern, cu un nivel de trai apropiat de țările din vestul Europei. Planul de Investiții și Relansare de 100 de miliarde de euro anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie este realizabil tocmai datorită acestor fonduri. Nu rămâne decât să punem în practică ce ne-am propus.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.8.2020

4 comentarii

  1. ALUPULUI RUS CONSTANTIN
    5.8.2020, 10:33 am

    TOTI BANII IMPRUMUTULUI VOR AJUNGE IN BUZUNARELE MAI MARILOR DIN P.N.L. !
    Cate locuri de munca au creat guvernantii P.N.L.??? Acest imprumut va contribui ca ;i ceilalti conducatori PNL sa-si achizitioneze cate 6 case, dupa modelul prevederilor din Programul Romaniei educate !

  2. Caliman Eugen
    5.8.2020, 10:44 pm

    “NAIVITATEA economica, sta cu parlamentarii (de toate felurile) la masa esecului utilizarii banilor UE” si iata cauzele:
    1.UE este dispusa sa acorde bani pentru dezvoltare, dar ea NU poate construi PROIECTE DE TARA, care sa-i absoarba si utilizeze efectiv pentru dezvoltare industriala!
    2.Dezvoltarea economica NU este inteleasa corect, adica ca Dezvoltare Industriala, ci ca o construire a unor obiective disparate, neaflate intr-o conexiune organica cu aceasta!Pentru ce si pentru cine sa construiesti retele de autostrazi si feroviare, cind NU ai ce transporta pe ele, incit intretinerea lor devine nesustenabila in timp?
    3.Singura viziune, mai precis unicul segment de viziune corecta asupra dezvoltarii se afla in domeniul DIGITALIZARII ADMINISTRATIEI DE STAT SI LOCALE, in lipsa careia investitiile din bani UE si investitiile straine sint prohibite!
    Personal, pentru a demola/desfiinta o anexa de 80 de ani, aflata in “paragina vremii” am facut demersuri cu acte si plimbari la institutiile birocratice din mai si autorizatie de demolare imi apare peste o luna!Ce investitor vine sau ce investitii majore se pot face in acest sistem de durata uriasa, matusalemica pentru etapele de avize de lucru?
    4.In Romania lipseste o gindirea SISTEMICA asupra dezvoltarii economice si industriale, potrivit careia dezvoltarea nu poate avea loc in termenii prezentati de autor, adica “modernizarea fara industrializare”!Asa ceva este de domeniul gindirii CONTABILE!O astfel de viziune era de conceput in epoca “preindustriala” a lui Carol I, cind Romania nu avea cai ferate si sosele, incit nu putea fi vorba de dezvoltare industriala!Astazi Romania are minimul necesar (de plecare) in domeniu, iar MODERNIZAREA se face poate face conexat strict cu dezvoltarea industriala!.Nu poti planifica o modernizare generala a transportului de pilda, care va dura decenii, ci ea se realizeaza PUNCTUAL, functie de cerintele concrete, determinate de locarea unor investitori industriali majori, iar nu pe considerente generale teoretice si politice!
    5.Esecul absorbtei urmeaza a fi determinat si de lipsa unei viziuni noi, adecvate epocii globalizarii in privinta dezvoltarii industriale, care in mod concret inseamna intelegerea factorului COMPETITIVITATE-FUNCTIONALITATE ECONOMICA/INSTITUTIONALA!
    Utilizarea banilor UE este vazuta in registrul pur birocratic, desi aceste institutii s-au dovedit incapabile de acest lucru, iar investitorii industriali straini nici nu sint amintiti ca factori ai dezvoltarii.
    6.Data fiind incapacitatea institutionala si manageriala de absorbtie si utilizare a fondurilor UE, principalul factor de REZILIENTA ECONOMICA a Romaniei sint investitorii industriali straini!Cu indicele de ne-competitiitate economica nationala dezastruos 74, acestia nici nu se mai apropie de tara noastra dupa 2008!
    7.Cele 80 de miliarde constituie o oportunitate (economica) istorica pentru dezvoltare si modernizare NUMAI in CADRUL unui Proiect de Tara cu obiectivul comun reindustrializare-modernizare, deoarece una fara cealalta sint himerele politicianiste ale unor guvernanti aflati inafara noii stiinte a dezvoltarii economice-industriale rapide, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate, care a produs miracolul economic al Coreii de Sud, Malaeziei, Singaporelui, etc…

  3. DanieL
    6.8.2020, 3:50 pm

    Suna bine in teorie, dar in practica va fi destul de diferit.
    COnteaza si calitatea actului de execuție, ceea ce este o mare problema in România. De la redactarea proiectelor pana la executarea lor fizica.

    Dnul Muresan nu a spus efectiv ce vom face cu banii. A spus cea vrea Europa sa facem cu banii, ceea ce e diferit. PNL si USR sa contruiasca echipele de profesionisti ce vor ajuta antreprenorii si autoritatile sa absorbe bani, inclusiv sa le ofere variante de proiecte. Degeaba vrea primarul Gheorghe sa faca “economie verde” daca habar nu are cu ce se mananca. Are nevoie de ajutor, de proiecte standardizate.

  4. Caliman Eugen
    6.8.2020, 10:27 pm

    Stimate
    Daniel,
    1.Realizarea si implementarea unui “prouiect de tara” de dezvoltare industriala in Romania, care n-a reusit sa finalizeze nici macar proiectele punctuale, este intradevar o misiune dificila daca nu (aproape)imposibila.
    Dificultatea poate parea ca vine nu doar de complexitatea si anvergura proiectului, ci din lipsa de experienta a Europei in angajarea si realizarea unui astfel de demers economic si social “TOTAL”!Pe de alta parte, existenta unei “teoretizari” a acestui proiect va oferi intelegerea a ceeace este de realizat, metodele, tehnicile si instrumentarul de transpunere a acestuia in economia reala.
    2.D-l Muresan nu avea ce sa mai spuna ca trebuie sa facem cu banii, fiindca Romania stie foarte bine ce-i lipseste:infrastructura rutiera si de Cale Ferata, infrastructura oraseneasca si rurala industriala si locativa de nivelul actual, intreprinderi industriale care sa asigure cel putin 200 de mii de noi locuri de munca ANUAL, obiective scolare si sanitare, etc.
    PNL, PSD si noile partide vor trebui sa construiasca echipele de lucru,iar competitia intre ele sa existe in realizarea obiectivelor pe care le va NOMINALIZA proiectul de tara!Cu siguranta ca pina dupa alegeri nu poate fi vorba de o astfel de colaborare, ca la momentul intrarii in NATO sau UE, dar fara o astfel de intelegere utilizarea de bani UE si dezvoltarea ramin un obiectiv irealizabil.
    3.Comisiile de lucru vor trebui sa fie la paritate ca membrii din PNL si PSD, proiectul de tara urmeaza sa fie “batut in cuie” (si neschimbabil) citeva legislaturi urmare a unui acord politic,la fel ca cel de la Snagov.Negocierile intre cele doua partide mari si cu cele noi vor asigura locuri in comisii pentru toate formatiunile politice parlamentare.
    4.Clasa politica va fi pregatita special pentru asumarea si realizarea unui astfel de proiect national, prin prezentarea teoretica a fundamentelor si tehnicilor de lucru, realizate special pentru ca politicienii sa decida participarea in conditiile deplinei intelegeri a fundamentelor teoretice si “aplicate” ale acestuia.Practic vorbind, in acest scop am realizat schita unei noi “stiinte a dezvoltarii economice rapide” in conditiile globalizarii pietelor nationale.Pregatirea teoretica si practica a participantilor politici la asumarea si realizarea proiectului de tara va asigura depasirea neincrederii in posibilitatea reindustrializarii tarii, care bintuie dupa 2008 clasa politica si intelighentia economica nationala.
    5.Persoanele calificate pentru evaluarea si realizarea proiectului de tara exista in Romania in masa de specialisti din fostele guverne, partide si mediul universitar-academic si sper ca economistii si liberalii (teoreticieni) sa treaca cu vederea ca realizarile aratate apartin unui “neeconomist”!
    Economistii n-au avut in vedere “organizarea dezvoltarii” ca proces “tehnic” national, fiindu-le inaccesibila problema imbunatatirii indicelul national de competitivitate, care sint conditiile fundamentale pentru realizarea unui proiect de tara.
    Teoreticienii liberali au esuat in vechea ideologie a neimplicarii statului in economiei, desi el trebuia dupa 90 sa asigure o tranzitie sistemica la calitalism.Singurii care si-au depasit (oarecum) conditia aceasta, au fost filosofii si teoreticienii liberali intruniti in 2009 la “Dezbaterea privind esecul capitalismului si liberalismului dezvoltat in Romania”, sub patronajul fostului presedinte al P.N.Liberal, Valeriu Stoica.Desi rezultatul dezbaterii a fost inexistent ca metode si tehnici de imbunatatire a functionalitatii instituitiilor si s-a dat vina pe institutiile “importate” de la UE ca “nefunctionale” in Romania – ea a avut meritul de a evidentia aceast situatie negativa.
    6.Evaluarea si promovarea proiectului de tara pe care urmeaza sa-l propun Presedintelui Johaniss, Premierului, conducerii P.N.Liberal, P.S.Democrat cit si noilor partide este conditia fundamentala a absorbtiei si utilizatii banilor UE cit si atragerii masive a investitorilor industriali majori.In lipsa lui, dupa 2008 creditul FMI s-a consumat pe obiective ne-economice, neproducatoare de noi locuri de munca!Romania post-pandemica pleaca la drumul reconstructiei de la o situatie economice si generala mai proasta decit dupa criza din 2008, ceeace face din proiectul de tara unica ancora de salvare economica a tarii…

Lăsați un comentariu


Stiri

Harta politică a alegerilor locale: cine a câștigat Consiliile Județene, structura noului Consiliu General al Capitalei

Razvan Diaconu

La președinția consiliilor județene, PSD are reprezentanți în 20 de județe, PNL a câștigat în 17, iar UDMR în patru. La alegerile locale din 2020… Mai mult

Stiri

A căzut baronul Oprișan – Cătălin Dumitru Toma (PNL) a câștigat șefia CJ Vrancea

Razvan Diaconu

Cătălin Dumitru Toma (foto), senator PNL, va fi noul președinte al Consiliului Județean Vrancea, anunță Digi 24. Funcția de președinte CJ Vrancea a fost ocupată… Mai mult

Stiri

Exit-poll București: 47,8% Nicușor Dan, 38,2% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă sigur 3 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,8%, Gabriela Firea – 38,2% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Traian Băsescu… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult

Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult