marți

18 ianuarie, 2022

SICPA, favorita reglementărilor din Directiva europeană a tutunului, acuzată de dare de mită în Brazilia

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 iulie, 2015

tigareteCompania SICPA, furnizor de cerneluri și tehnologie în domeniul securității, a fost acuzată recent în Brazilia de dare de mită unor oficiali guvernamentali.

Potrivit Daily Mail (AICI- Link), poliţia braziliană a anunţat SICPA încerca astfel să obţină contracte pentru furnizarea de soluții de monitorizare în sectorul producției de bere și băuturi răcoritoare, în valoare de peste 30 de milioane de dolari.

Compania SICPA, care are sediul principal în Elveţia, are interese şi în alt sector, în care i se deschide practic perspectiva monopolului în Europa.


Noua Directivă europeană a tutunului prevede implementarea unui sistem de urmărire a produselor specifice pe lanțul de distribuție, dar și introducerea unui identificator unic de securitate, care să înlocuiască timbrele de pe pachetele de țigarete în toate statele membre UE.

Prevederile articolului 15 ale Directivei revizuite, potrivit unor surse din domeniu, par să favorizeze un singur furnizor: SICPA. Afacerea e aproape fără precedent din cauză că furnizorul soluţiei de securitate va acţiona pe piaţa tuturor celor 28 de state membre UE, care produc și comercializează miliarde de pachete de țigarete.

Efectul neaşteptat al posibilei implementări a noii directive UE este acela că statele membre vor fi obligate să cheltuiască sume suplimentare pentru a preveni alte pierderi la buget, provocate tocmai de noile reglementări: analizele în domeniu indică faptul că mărirea suprafeței avertismentelor de sănătate de pe pachete până la 65% va facilita contrafacerea, iar interzicerea comercializării unor categorii întregi de produse va face ca acestea să fie disponibile doar pe piața neagră.

Cele mai vulnerabile țări în fața fenomenului contrabandei sunt cele de la granița de est a Uniunii – între care și România.


Autoritățile române, afirmă surse bine informate, sunt presate să accepte soluțiile companiei SIPCA, cea care este acuzată de dare de mită în schimbul accesului pe piaţa braziliană.

În România, intrarea SICPA pe piața locală ar echivala cu eliminarea unui important jucător autohton,  Imprimeria Națională, instituţie care produce de ani buni timbre cu un grad sporit de securizare pentru produsele accizabile (alcool și tutun).

În plus, soluțiile SICPA au fost prea puțin eficiente acolo unde au fost implementate (Brazilia, Turcia).

Câștigător fără competiție

În spatele agitației create de discuțiile în jurul sănătății publice, legiuitorii europeni au adoptat articolul 15 din noua Directivă a tutunului. Acest articol 15 prevede introducerea unui sistem de urmărire a traseului produselor din tutun pe lanţul de distribuţie, în cadrul Uniunii Europene, pentru a permite stabilirea provenienței țigaretelor la nivel de pachet şi monitorizarea tuturor celor care l-au manipulat.

Textul articolului precizează însă – și aici apar suspiciunile – că cine furnizează tehnologie pentru urmărirea produselor din tutun nu trebuie să fie asociat cu industria tutunului. Drept urmare, este exclus sistemul utilizat în prezent de actori importanţi din industrie.

Astfel, singura companie rămasă în cursă este SICPA, cu sediul în Elveţia. De precizat că firma elveţiană nu are lobby-işti înregistraţi la Bruxelles.

România are cea mai întinsă graniță externă a UE, de circa 2.100 km. De-a lungul anilor, SICPA a abordat fără succes autoritățile române.

Afacerile companiei elvețiene ar defavoriza Imprimeria Națională, companie cu circa 500 de angajati, care produce de ani buni timbre cu un grad sporit de securizare pentru produsele accizabile (alcool și tutun).

Este un fapt de natură să îngrijoreze și pentru că, printre altele, insistența cu care compania își urmărește scopurile a intrat în sfera ilegalității, cel puţin în Brazilia.

În Lituania, care a deținut până de curând preşedinţia UE, firma a evitat o cerere de ofertă şi a încheiat un acord pentru a ajuta guvernul în implementarea unui sistem de monitorizare a băuturilor alcoolice şi a produselor din tutun.

În Franţa, mass-media a constatat că fostul şef al administraţiei prezidențiale, Claude Gueant, a respins în trecut tehnologia elveţiană, susţinând că „prezintă deficiențe şi nu îi va ajuta în niciun fel pe funcţionarii vamali”. Gueant s-a răzgândit după ce SICPA a anunţat că intenţionează să deschidă trei fabrici în circumscripţia Ministrului de Finanţe Pierre Moscovici.

O afacere de miliarde

Dacă întreaga piaţă UE va fi monopolizată, în joc se află miliarde. Miliarde de pachete de țigarete sunt produse și comercializate în țările UE.

În România, piața legală ajunge la circa 1,2 miliarde de pachete. Costul unui timbru este actualmente de aproximativ 0,03 euro, ceea ce s-ar traduce în peste 36 milioane de euro anual câștiguri pentru SICPA. Evident, fiind in situație de monopol, compania ar putea decide oricând modificarea tehnologiei și a prețurilor.

Polonia, ar putea fi încă și mai profitabilă pentru compania elvețiană (circa 80 milioane de euro).

O situație similară s-a înregistrat în 2011 când, tot printr-o decizie UE, toti producătorii de tutun din Uniune au fost obligați să schimbe hârtia de țigarete, într-o perioadă scurtă, în scopul, la fel de nobil, de a evita incendiile.

Rezultatul? Timp de aproape un an, până când alte firme au dezvoltat tehnologii similare, hârtia respectivă a putut fi cumpărată de la un singur furnizor, o companie americană aflată în situație de monopol care, la preţul de 8 cenți pe mia de țigarete, a făcut o afacere interesantă.

În România, la vremea respectivă, președintele Autorității pentru Protecția Consumatorilor umbla cu lampa cu ultraviolete prin magazine, ca sa descopere țigările non-LIP (low ignition propensity), garantând că nu vor mai fi incendii, fiindcă țigările se vor stinge singure.

Și atunci, ca și acum lobby-ul la nivelul fiecărui stat a fost complicat şi nu a funcţionat integral.

SIPDA pare că a învăţat lecţia şi a mers țintit, direct la nivelul UE, în încercarea de a pătrunde astfel direct în 28 de state membre.

Furnizor unic de soluții ineficiente

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a catalogat soluţia SICPA ca fiind „incapabilă de a îndeplini cerinţele de monitorizare a traseului produselor din tutun”.

În plus, studiile demonstrează că traficul cu țigarete a crescut în unele ţări în care sistemul a fost implementat, cum ar fi Malaezia.

De asemenea, în Turcia, autoritățile au remarcat deficiențele soluției.

Potrivit presei din Cehia, noua Directivă merge dincolo de planurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care consideră suficientă urmărirea în segmentul en gros al lanţului de distribuţie, având în vedere că în acest segment riscul de contrabandă este cel mai ridicat.

Produsele ar trebui monitorizate nu pe traseul parcurs în cadrul UE, ci în afara Uniunii, cea mai mare parte a țigaretelor de contrabandă fiind provenite de pe alte piețe, extracomunitare.

Potrivit raportărilor făcute de autoritățile de aplicare a legii din Europa, principalele țări de proveniență a produselor din tutun traficate ilegal sunt China, Emiratele Arabe Unite, Vietnam, Malaezia, Rusia, Singapore, Bielorusia, Ucraina.

Într-o perioadă în care se vorbește din ce în ce mai des despre o a doua criză, cea a datoriilor externe, CE e dispusă să ceară statelor membre să piardă bani. De două ori: prin creșterea contrabandei și prin bugetul alocat tehnologiei SICPA, nu întotdeauna eficientă în reducerea pieței negre, după cum s-a dovedit până acum.

Atunci când vorbim despre sănătate, s-a născut un nou tip de intoleranță. Suntem dispuși să vedem doar fațeta care ne este prezentată public, adică faptul că a apărut o nouă Directivă, care restricționează și mai mult industria tutunului, cu scopul de a servi sănătății publice.

O campanie de conștientizare a pericolelor fumatului ar fi, poate, mai eficientă decât reglementările radicale care vor duce la creșterea criminalității organizate.

Pentru România, înconjurată de țări care nu sunt membre UE şi în care există focare de conflict, discuțiile sterile despre sănătatea publică pot duce la afectarea siguranței naționale.

În prezent, CE pregăteste legislația pentru implementarea articolului 15. Noua Directivă a tutunului este în curs de a fi transpusă în legislatia statelor membre.

În România, nici măcar nu a fost încă declanșat procesul de transpunere, ceea ce pune producătorii de țigarete într-o situație dificilă, dat fiind că este nevoie să-și adapteze procesele de producție și planurile de afaceri.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România a terminat anul 2014 pe locul al doilea în clasamentul negativ al procedurilor de infringement rămase deschise din cauza că nu a adoptat legi interne care să transpună la timp directivele europene.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Autoritățile de la Bucureşti ar trebui să acționeze măcar în al doisprezecelea ceas, în ceea ce privește transpunerea unei Directive ce reprezintă cadrul de funcționare pentru o industrie care este al doilea mare contribuabil la buget, după companiile din sectorul petrolier.

Numai în 2014, companiile de tutun au virat la stat 2,7 miliarde de euro, însemnând taxe și impozite.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr