Rezultatele publicate marți de Eurostat arată o frânare puternică economică în statele UE, dar mai bune decât se anticipa, deși inflația, sancțiunile impuse Rusiei și întreruperile din lanțurile de aprovizonare au afectat negativ activitatea economică. Climatul s-a îmbunătățit pe fondul scăderilor de preț la energie, reducerea constrângerilor pe partea de ofertă și o piață a muncii mai puternică, alungând temerile intrării în recesiune, consideră Comisia Europeană.
Economia UE27 a crescut în primul trimestru cu 0,2%, iar zona euro cu 0,1%, comparativ cu ultimul trimestru din 2022, arată datele publicate marți de Eurostat.
Cel mai semnificativ avans în T1 comparativ cu T4 din 2022 s-a înregistrat în Polonia (3,9%), urmată de Portugalia (1,6%) şi Finlanda (1,1%). Cele mai mari scăderi s-au consemnat în Lituania (- 3%), Irlanda (- 2,7%), Ţările de Jos (- 0,7%), Austria (- 0,3%) şi Ungaria (- 0,2%).
Avansul PIB-ului de doar 0,1% în primul trimestrul din 2023, comparativ cu trimestru al patrulea din 2022, comunicat de INS, confirmă pierderea de viteză din economia românească, până la pragul intrării în recesiune. Rezultatul este sub media Uniunii Europene, de 0,2%, și cel mai slab rezultat trimestrial din 2021.
Reziliența economiei UE este consolidată în prezent de o piață a forței de muncă mai puternică. Rata șomajului din UE a atins un nou minim record de 6% în martie 2023, iar ratele de participare și de ocupare a forței de muncă au atins niveluri foarte mari.
În România, BNR a semnalat faptul că ciclul majorărilor de dobândă s-a încheiat, însă este prematur să se vorbească de o relaxare a politicii fiscale. Astfel, sunt îndeplinite condițiile ca creșterea moderată să continue, prognozele marilor instituții financiare fiind îmbunătățite în primăvară, față de estimările pesimiste din iarnă.
În 2023 și, mai pregnant, în 2024, scăderea prețurilor la energie ar trebui să le permită guvernelor să elimine treptat măsurile de sprijin în domeniul energiei, ceea ce va determina noi reduceri ale deficitului, până la 3,1% și, respectiv, 2,4% din PIB. Se estimează că ponderea datoriei în PIB la nivelul întregii UE va scădea constant până sub 83% în 2024 (90% în zona euro), dar va rămâne peste nivelurile anterioare pandemiei. Se constată o mare eterogenitate a traiectoriilor bugetare din statele membre.
Din păcate tocmai la capitolul deficite, România stă cel mai prost din Europa, execuția bugetară arătând că veniturile bugetare scad, deficitul bugetar fiind tot mai dificil de acoperit.
Deficitul este finanțat din împrumuturi care se obțin la dobânzi în creștere. La acest capitol, guvernul a depășit pragul de îndatorare de 50% din PIB, volumul total al datoriei publice depășind pentru prima dată 700 miliarde de lei.
Și deficitul balanței de plăți, deși în scădere, forțează aterizarea economiei românești. Creșterea mai este susținută doar de către consumul privat și investițiile care beneficiază de finanțare din fonduri europene.
Cel mai semnificativ avans comparativ cu precedentele trei luni s-a înregistrat în Polonia (3,9%), urmată de Portugalia (1,6%) şi Finlanda (1,1%). Cele mai mari scăderi s-au consemnat în Lituania (- 3%), Irlanda (- 2,7%), Ţările de Jos (- 0,7%), Austria (- 0,3%) şi Ungaria (- 0,2%).
Potrivit datelor semnal de la Eurostat pentru primul trimestru, creșterea economică din UE va continua într-un ritm lent și în trimestrul următor, stimulată, totuși, de scăderea prețurilor la energie.
O frână o constituie persistența inflației ridicate care obligă BCE și alte bănci centrale să mărească dobânzile, cu impact negativ asupra creditării.
Deși inflația poate sprijini îmbunătățirea finanțelor publice pe termen scurt, acest efect se va disipa în timp, pe măsură ce vor crește costurile de rambursare a datoriei și cheltuielile publice vor fi ajustate progresiv la nivelul mai ridicat al prețurilor. O inflație de bază mai persistentă ar putea limita în continuare puterea de cumpărare a gospodăriilor și ar putea impune un răspuns mai puternic în materie de politică monetară, cu ramificații macrofinanciare ample, arată Comisia.
Mai mult, noi episoade de criză financiară ar putea conduce iarăși la creșterea aversiunii față de risc, ceea ce va determina o înăsprire mai pronunțată a standardelor de creditare decât se estimează în aceste previziuni.
O orientare fiscală expansionistă ar alimenta și mai mult inflația, contracarând efectele măsurilor de politică monetară. În plus, pot apărea noi provocări pentru economia mondială, ca urmare a turbulențelor din sectorul bancar sau a tensiunilor geopolitice mai ample.
În ceea ce privește aspectele pozitive, evoluțiile mai favorabile ale prețurilor la energie ar conduce la o scădere mai rapidă a inflației, cu efecte de propagare pozitive asupra cererii interne. Comisia avertizează, însă, asupra incertitudinii persistente pe fondul războiului din Ucraina.
***
