Datoria publică a României a ajuns după primele două luni din acest an la valoarea de 707 miliarde de lei, sau 50,1% din PIB, arată datele comunicate luni de Ministerul Finanțelor.
Datoria României a urcat rapid după 2018, mai mult decât dublându-se în patru ani, de la 330 miliarde lei (34,5% din PIB) la 666,6 miliarde lei în 2022 (47,5% din PIB), în linie cu creșterea deficitului bugetar.
În primele două luni din acest an, Ministerul Finanțelor s-a grăbit să se împrumute cât mai mult, anticipând creșterea dobânzilor în următoarea perioadă. Astfel, în lunile ianuarie și februarie, datoria publică a crescut cu 40 de miliarde de lei (8 miliarde euro), un sfert din necesarul de finanțare a statului pentru întregul an fiind de aproximativ 160 de miliarde lei (32 miliarde de euro).
În februarie, din totalul datoriei, cea în lei era de 323 miliarde lei, iar cea în valută echivalentul a 384 miliarde lei.
Refinațarea vechiilor datorii și efectuarea celor noi se realizează mai dificil în acest an, pe fondul creșterilor de dobânzi efectuate de băncile centrale în efortul de a diminua preiunile inflaționiste, dar și a principalului datoriei. Aceasta se observă din faptul că guvernul a cheltuit pentru plata dobânzilor în primele două luni ale anului, cu 60% mai mult decât perioada similară a anului trecut
Serviciul datoriei externe și interne începe să apese tot mai tare pe buget. Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă acoperirea deficitulului bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Aceasta, în condiţiile în care costul de finanţare oricum a crescut ca urmare a creşterii dobânzilor.
Astfel, din aceşti doi factori: creşterea ratelor de dobândă şi majorarea datoriei, cheltuielile cu dobânzile ale guvernului au urcat cu 60% în primele două luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Guvernul mizează pe avansul PIB în T1 pentru a coborî cu datoria sub pragul de 50%
În legea responsabilității fiscal-bugetare se prevede ca în cazul în care datoria publică depășește pragul de 50%, Guvernul trebuie să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii gradului de îndatorare raportat la PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita doar la acestea, și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public.
Autoritățile au transmis însă, când s-a depășit prima dată pragul de 50% din PIB pentru gradul de îndatorare că nu doresc să impună măsuri de austeritate precum înghețarea salariilor și că preferă o revenire economică prin investiții și dezvoltare. În plus, pentru a se ajunge la aplicarea prevederilor legale, nivelul datoriei publice raportat la PIB trebuie transmis către Eurostat ca cifră oficială a datoriei, răstimp în care creșterea PIB-ului să permită recalcularea gradului de îndatorare situat sub pragul de 50% din PIB.
„Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 50,1% din PIB, la sfârşitul lunii februarie 2023. Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare PIB-ul realizat în anul 2022 comunicat de către INS. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2023, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit şi se va republica”, a precizat Ministerul Finanţelor, care estimează pentru finalul anului 2023, un nivel de îndatorare de 46,8% din PIB.
***
