Cele trei sesizări ale președintelui Klaus Iohannis, Consiliului Superior al Magistraturii și PNL privind votul Senatului în cazul Dan Șova vor fi analizate de magistrații Curții Constituționale a României la 8 aprilie.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Badea Tudose, a sesizat luni CCR în legătură cu votul din Senat în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Șova, după ce președintele Klaus Iohannis înaintase și el o solicitare către Curte pentru soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parchet, CSM, pe de-o parte și Parament, pe de altă parte.
CSM sesiza faptul că Senatul nu a emis nicio hotărâre referitoare la votul din Senat, nici de respingere, nici de aprobare a cererii DNA de arestare a senatorului PSD Dan Șova.
Sesizarea CSM vine după ce Consiliul a discutat joi situația de la Senat, exprimându-și îngrijorarea. DNA a cerut atunci CSM să sesizeze Curtea pentru conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parchet, CSM, pe de-o parte, și Parlament, pe de altă parte, ca urmare a votului din Senat.
Și PNL a atacat la CCR atât Regulamentul Senatului, cât și statutul deputaților și senatorilor, în baza cărora conducerea Senatului a stabilit că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru încuviințarea solicitării DNA. Cele două acte prevăd majoritatea absolută (jumătate plus unu din numărul total al senatorilor) pentru aprobare.
Articolele din Regulament și statut contravin art 76. alin 2 din Constituție care spune că legile și hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, precum și unor decizii mai vechi ale CCR în acest sens.
Potrivit Constituției, CCR poate fi sesizată pentru conflict constituțional între puterile statului de președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, premier și președintele CSM.