Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
Sensibilitățile naționale ale alegătorilor din UE, în perspectiva alegerilor din 2019
de Victor Bratu , 28.12.2018
Având la dispoziție mai puțin de 6 luni înainte de data alegerilor europene- care vor produce inclusiv schimbarea marilor decidenți de la vârful UE- cei care conduc campaniilor electorale ale familiilor politice europene au în față o misiune foarte complicată.
Nu doar că pe continent alegătorii au opinii foarte diferite în legătură cu lucrurile care ar trebui lămurite în campania dinainte de alegerile din mai, dar mare parte din populația UE- o demonstrează cercetările sociologice- și-a pierdut încrederea că instituțiile europene au capacitatea de a gândi, pregăti și implementa schimbările pe care le doresc.
Un singur lucru au în comun votanții europeni, indiferent de țara din care provin: temerea că alegerile europarlamentare ar putea fi influențate de factori externi, foarte multe persoane afirmând că liderii europeni fac prea puțin pentru a contrabalansa acest risc.
Politico a agregat o serie de sondaje de opinie care prezintă preocupările actuale și convingerile electoratului european.

În majoritatea statelor membre UE, tema migrației este percepută ca fiind necesar de discutat în campania electorală următoare. Căsuțele colorate prezintă cele trei teme majore despre care alegătorii dintr-un stat ar dori să se discute
În general, puține persoane cred că viața lor va fi mai grea peste 5 ani, atunci când se va termina mandatul Parlamentului care urmează să fie ales în 2019, dar nu sunt foarte mulți cei crede că va fi mai bine. În cele mai multe state membre, majoritatea votanților crede că urmează o perioadă de stagnare.
Scepticismul nu se referă doar la traiectoria previzibilă a UE. Mulți alegători nu sunt deloc optimiști în legătură cu evoluția sistemelor democratice din propriile țări.
Când vine vorba de încredere în instituții, indiferent că este una la nivel european sau național, există un model consacrat- zonele din vestul și nordul Europei au mai multă încredere în instituțiile proprii decât în cele europene, în vreme ce sudul și estul Europei își pun speranțele în sistemul democratic european.
În Bulgaria, Spania sau Croația, mai mult de 50% dintre participanții la studii afirmă că țările lor nu fac tot ceea ce e nevoie să prevină frauda electorală. În statele scandinave, procentul scade sub 10%.

Cetățeni din întreaga Europă spun că sunt îngrijorați în legătură cu posibilitatea ca entități străine să se amestece și să influențeze următoarele alegeri.
Nu există însă o unanimitate legată de sursa unor posibile atacuri: e drept, majoritatea crede că riscurile majore sunt cele legate de atacuri cibernetice sau potențiale influențe, dar încă sunt state în care principala temere e legată de posibilitatea de a cumpăra voturi.
Europenii au opinii diferite și în legătură cu principalele amenințări cu care se va confrunta continentul în anii care vin, singura amenințare constantă fiind cea legată de continuarea atacurilor teroriste.
Și la acest capitol există diferențe regionale: în nord și vest, europenii se tem cel mai mult de extremismul politic, estul se teme în continuare de migrație, iar statele din sud au preocupări legate de poluare și producerea unor dezastre naturale.
Tensiunile politice din interiorul UE nu se regăsesc între principalele 3 temeri, dar apar întotdeauna în top 5 îngrijorări manifestate de cetățenii tuturor statelor membre UE.