Având la dispoziție mai puțin de 6 luni înainte de data alegerilor europene- care vor produce inclusiv schimbarea marilor decidenți de la vârful UE- cei care conduc campaniilor electorale ale familiilor politice europene au în față o misiune foarte complicată.

Nu doar că pe continent alegătorii au opinii foarte diferite în legătură cu lucrurile care ar trebui lămurite în campania dinainte de alegerile din mai, dar mare parte din populația UE- o demonstrează cercetările sociologice- și-a pierdut încrederea că instituțiile europene au capacitatea de a gândi, pregăti și implementa schimbările pe care le doresc.

Un singur lucru au în comun votanții europeni, indiferent de țara din care provin: temerea că alegerile europarlamentare ar putea fi influențate de factori externi, foarte multe persoane afirmând că liderii europeni fac prea puțin pentru a contrabalansa acest risc.

Politico a agregat o serie de sondaje de opinie care prezintă preocupările actuale și convingerile electoratului european.

În majoritatea statelor membre UE, tema migrației este percepută ca fiind necesar de discutat în campania electorală următoare. Căsuțele colorate prezintă cele trei teme majore despre care alegătorii dintr-un stat ar dori să se discute

În general, puține persoane cred că viața lor va fi mai grea peste 5 ani, atunci când se va termina mandatul Parlamentului care urmează să fie ales în 2019, dar nu sunt foarte mulți cei crede că va fi mai bine. În cele mai multe state membre, majoritatea votanților crede că urmează o perioadă de stagnare.

Scepticismul nu se referă doar la traiectoria previzibilă a UE. Mulți alegători nu sunt deloc optimiști în legătură cu evoluția sistemelor democratice din  propriile țări.

Când vine vorba de încredere în instituții, indiferent că este una la nivel european sau național, există un model consacrat- zonele din vestul și nordul Europei au mai multă încredere în instituțiile proprii decât în cele europene, în vreme ce sudul și estul Europei își pun speranțele în sistemul democratic european.

În Bulgaria, Spania sau Croația, mai mult de 50% dintre participanții la studii afirmă că țările lor nu fac tot ceea ce e nevoie să prevină frauda electorală. În statele scandinave, procentul scade sub 10%.

Cetățeni din întreaga Europă spun că sunt îngrijorați în legătură cu posibilitatea ca entități străine să se amestece și să influențeze următoarele alegeri.

Nu există însă o unanimitate legată de sursa unor posibile atacuri: e drept, majoritatea crede că riscurile majore sunt cele legate de atacuri cibernetice sau potențiale influențe, dar încă sunt state în care principala temere e legată de posibilitatea de a cumpăra voturi.

Europenii au opinii diferite și în legătură cu principalele amenințări cu care se va confrunta continentul în anii care vin, singura amenințare constantă fiind cea legată de continuarea atacurilor teroriste.

Și la acest capitol există diferențe regionale: în nord și vest, europenii se tem cel mai mult de extremismul politic, estul se teme în continuare de migrație, iar statele din sud au preocupări legate de poluare și producerea unor dezastre naturale.