Senatul a respins, luni, două proiecte care vizează parteneriatul civil, în pofida deciziilor Curţii Constituţionale ce îndeamnă statutul să ofere protecție legală tuturor cuplurilor.
Motivul respingerii la vot a fost acela că “ipotezele juridice din propunerile legislative nu se corelează cu fondul activ al legislaţiei naţionale”, potrivit rapoartelor Comisiei juridice, însuşite de plen.
„Legea Parteneriatului Civil a picat astăzi la Senat! PSD, 8 senatori PNL, 4 senatori ALDE şi 3 UDMR au ignorat fără niciun fel de ruşine decizia CEDO care obligă statele să ofere fără discriminare recunoaştere şi protecţie legală tuturor cuplurilor. Au ignorat decizia CCR nr. 534/2018 care ne spune că uniunile consensuale trebuie să primească recunoaştere şi protecţie legală în baza dreptului fundamental la viaţă privată şi viaţă de familie. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene şi Curtea Constituţională a României au fost aruncate la gunoi prin votul de astăzi al majorităţii senatorilor”, afirmă senatorul USR Vlad Alexandrescu, potrivit News.ro.
Vlad Alexandrescu spune că acest vot „este o palmă dată tuturor celor 800.000 de cetăţeni care trăiesc într-o formă de concubinaj şi sutelor de mii de copii născuţi în afara căsătoriei”, pentru că o lege care le-ar fi oferit protecţie juridică şi o mână de ajutor acestor familii.
Zeci de parlamentari din USR, PNL, UDMR, dar şi unul de la PSD (Florin Manole) propun în proiectul intrat în circuitul legislativ pe 31 octombrie ca parteneriatul civil să ofere drepturi comune cuplurilor care aleg să convieţuiască sub această formă, reglementând aspecte precum: drepturile succesorale, sancţionarea violenţei domestice, obligaţia de întreţinere a partenerului aflat în incapacitate, regimul bunurilor, recunoaşterea facilităţilor fiscale sau a beneficiilor sociale acordate de stat.
“Faţă de anul 1990, există schimbări majore în comportamentele populaţiei referitoare la cuplu, viaţă sexuală, căsătorie: românii se căsătoresc mai puţin frecvent şi mai târziu, au tot mai puţini copii, la vârste mai înaintate, trăiesc în gospodării mai restrânse şi nu întotdeauna de tip familial. Astfel, naşterile în afara căsătoriei reprezentau 31,2% din total în anul 2014, faţă de 17% în 1993. În ceea ce priveşte românii care trăiesc în parteneriat neînregistrat, aceştia reprezintă un procent constant din populaţie începând de la Recensământul din anul 2002 până în prezent – 3,5% din populaţie. Mai mult, anchetele sociologice estimează ponderi cel puţin duble ale acestora (între 7 – 10%). Dată fiind absenţa recunoaşterii legale pentru parteneriatul civil precum şi stigma pe care de obicei societatea o proiectează asupra concubinajului, datele raportate ar trebui luate în considerare ca un prag minim”, se arată în expunerea de motive.
Condițiile pentru încheierea parteneriatului civil, așa cum sunt ele descrise în proiectul USR, PNL, UDMR:
- partenerii care au împlinit vârsta de 18 ani
- cel puţin unul dintre parteneri este cetăţean român sau este cetăţean străin sau apatrid cu reşedinţa în România de cel puţin un an
- niciunul dintre parteneri nu este căsătorit sau înregistrat ca partener civil.
Prevederi din proiect:
- parteneriatul civil se încheie în baza consimţământului personal şi liber exprimat al viitorilor parteneri, printr-o declaraţie încheiată în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute, în faţa unui notar public. Declaraţia de parteneriat civil nu poate fi dată prin mandatar.
- partenerii sunt asimilaţi soţilor în materia asistenţei sociale, asigurărilor sociale, asigurărilor de sănătate, drepturilor pacientului, accesului la servicii, impozitelor şi taxelor, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a altor fapte de natură penală sau contravenţională săvârşite asupra unui membru de familie.
- partenerii sunt asimilaţi soţilor în relaţiile care au loc în justiţie, în orice materie.
