Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni din anul curent un deficit de 6,62 miliarde euro, cu circa 39% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior.
De reţinut, suma este deja de 3,24% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,21 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei la un curs mediu de 4,65 lei/euro).
Ori, estimarea de deficit de cont curent a fost ajustată de CNSP de la 3,1% din PIB, valoare care nu mai putea fi menţinută, la doar 3,5% din PIB. Însă este puţin probabil ca în ultimul trimestru să mai acumulăm un deficit de doar 0,26% din PIB.
Mai degrabă, pe fondul importurilor de final de an, ar trebui să fim atenţi să nu traversăm pragul maxim recomandat, de cel mult 4% din PIB ( valoarea indicată în tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE, ca medie pe ultimii trei ani).
Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de 82% (de la ceva mai mult de 2 miliarde euro la peste 3,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu un milliard şi jumătate de euro ( simplificat, de la -8,28 miliarde euro la -9,78 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu peste trei procente, de la +6,24 miliarde euro la +6,05 miliarde euro.
Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor intrate în ţară (+10,6%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul livrărilor efectuate (+9,2%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 75% la doar 62%.
Deşi rezultatul a fost ceva mai bun pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.197 milioane euro faţă de 2.184 milioane euro), soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu peste trei procente, de la +2.854 milioane euro la +2.761 milioane euro). Alte servicii au perfomat ceva mai bine şi au venit cu un aport suplimentar de aproape 2,2 miliarde euro.
Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut modic (cu aproape patru procente) dar cheltuielile, alimentate de creşterea semnificativă a veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat înrăutăţirea considerabilă a soldului sectorial (+68%, de la -559 milioane euro până la -939 milioane euro).
Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a scăzut cu 124 milioane euro (cam 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar a fost la mai puţin de jumătate faţă de luna precedentă, ceea ce a contribuit la încetinirea creşterii soldului negativ al contului curent.
Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu o sumă semnificativ mai mare (-282 milioane euro). Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.277 milioane euro la 3.017 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.431 milioane euro la 1.453 milioane euro).
Investiţiile străine
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat uşor peste nivelul de la finele anului trecut (2.485 milioane euro la 31.09.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-septembrie din acest an cu circa şase procente mai mici faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (3.517 milioane euro faţă de 3.731 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.152 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 365 milioane euro.
Datoria externă totală a crescut după primele nouă luni ale lui 2018 cu doar 634 milioane de euro (sau +0,65%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 98 miliarde de euro.
De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,6%, datoria pe termen scurt a crescut cu 3,6%. Plățile aferente datoriei externe au însumat depăşit 44 miliarde euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,8%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a păstrat la 4,7 luni, sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut faţă de luna precedent şi a revenit peste pragul de 70% dar a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.
