FMI – final de misiune în România: concluziile și recomandările

Deși pandemia COVID-19 a reprezentat un șoc sever pentru populația şi economia României, recesiunea a fost mai puţin severă decât cea consemnată de alte state din UE, se arată în comunicatul transmis de Fondul Monetar Internaţional (FMI) la finalul misiunii de evaluare a României în baza Articolului IV. FMI anticipează o redresare puternică, cu o creştere a PIB real de 7% în acest an.

„Principalele sarcini ale autorităților sunt cele de a asigura un ritm rapid al vaccinării, de a acorda în continuare sprijinul aferent pandemiei și de a avansa pe calea corectării bugetare pe termen mediu a exceselor înregistrate înainte de pandemie pentru a crea spațiu de manevră pentru politici. Politica monetară și cea financiara trebuie să se mențină acomodative pentru a consolida redresarea economică”, au transmis reprezentanţii Fondului.

Pentru anul 2021, FMI preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020.

FMI anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei.

În cursul următorilor cinci ani, absorbția de fonduri UE va fi crucială pentru performanța economică a României. Resursele disponibile constituie o oportunitate unică de a accelera convergența veniturilor la nivelul UE și tranziția către o economie mai digitalizată și mai verde”, avertizează oficialii FMI.

Sprijinul fiscal trebuie să continue

În pofida recentei redresări economice, acordarea în continuare a sprijinului fiscal rămâne esențială pentru prevenirea unei ieșiri neuniforme din pandemie, transmite FMI.

„Se impune menținerea măsurilor temporare de susținere a veniturilor și a companiilor, cum ar fi alocațiile kurzarbeit și granturile acordate IMM-urilor, în paralel cu îndreptarea atenției către sectoarele cele mai afectate, cum ar fi HoReCa și transporturile, și către grupurile dezavantajate, de exemplu, femeile și persoanele cu un nivel educațional redus”, se arată în comunicat.

Din analizele FMI reiese că bugetul pe 2021 asigură susținerea în continuare a redresării, punând în același timp bazele reconstruirii spațiului fiscal, astfel încât guvernul să poată proteja din nou veniturile populației data viitoare când apare o calamitate economică.

Cheltuielile bugetare s-au reorientat către investiții, inclusiv pe baza fondurilor UE, fapt ce ar trebui să stimuleze capacitatea economică pe termen mediu a României de a crea locuri de muncă și de a genera venituri.

„Această reorientare reflectă, de asemenea, o temperare binevenită în creșterea salariilor și pensiilor din sectorul public”, punctează specialiştii FMI.

Redresarea economică din ultimele luni, peste nivelul preconizat, a ajutat perspectiva fiscală, reiese din calculele Fondului. Veniturile suplimentare rezultate ar trebui economisite, recomandă FMI care estimează un, deficit fiscal d 6,8% din PIB în 2021, sub ținta de deficit bugetar stabilită de autorități, de 7,2% din PIB.

„Pe măsură ce redresarea ia amploare, eforturile politicilor ar trebui să se axeze pe reformele fiscal-structurale menite să contribuie la reconstruirea spațiului de manevra fiscal necesar pe termen mediu și la respectarea normelor UE”, recomandă partenerii internaţionali.

Printre acestea se numără:

• consolidarea administrării veniturilor, esențială pentru creșterea nivelului de colectare a impozitelor până la nivelurile UE;
• modernizarea infrastructurii IT;
• consolidarea gestionării riscurilor de conformare pentru combaterea evaziunii fiscale;
• îmbunătățirea guvernanței și a dotării cu personal a ANAF;
• lărgirea bazei de impozitare și eliminarea portițelor legislative;
• îmbunătățirea și accelerarea proceselor de administrare a investițiilor publice;

Oficialii FMI mai precizează că o continuare a politicii monetare acomodative menite să contribuie la asigurarea redresării este oportună, având în vedere anticipațiile inflaționiste bine ancorate, output gap-ul negativ și proiecțiile reduse de creștere a salariilor, precum și incertitudinile legate de pandemie.

„Pe măsură ce consolidarea fiscală este în curs de desfășurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportună, atât timp cât este în concordanță cu ținta de inflație. Cu toate acestea, pe fondul creșterii economice puternice, se anticipează creșterea în continuare a deficitului de cont curent în acest an până la aproximativ 5½% din PIB. Pe măsură ce criza se diminuează, creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb ar contribui la absorbția șocurilor externe și, coroborată cu consolidarea fiscală, ar putea contribui, de asemenea și la reducerea deficitului de cont curent”, punctează experţii.

O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la București în perioada 10-28 mai pentru a purta discuții privind consultările în temeiul Articolului IV. Misiunea mulțumește autorităților și celorlalți parteneri de discuții pentru excelenta facilitare și pentru dialogul constructiv.