fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Tendință vizibilă de revenire a industriei, în ciuda cifrelor conjuncturale: Obiectiv – refacerea rapidă a nivelului atins în 2018

România a consemnat în luna august 2020 o scădere de -10,5% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) iar valoarea față de aceeași… Mai mult

14.10.2020

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Semestrul 1 2018 s-a încheiat cu o creştere de peste 8% a deficitului comercial

de Marin Pana , 13.8.2018

Deficitul comercial pe luna iunie 2018 a depăşit din nou pragul de 1,3 miliarde de euro, deşi ritmul de creştere al exporturilor (+10% faţă de aceeaşi lună a anului precedent) a fost ceva mai mare decât cel al importurilor (+9,7%). Explicaţia majorării deficitului chiar şi în aceste condiţii constă în baza diferită de raportare, semnificativ mai mică pentru exporturi decât în cazul importurilor.

În context, ar fi de reţinut că, dacă vrem să reducem deficitul comercial pe viitor, va trebui să avem un ritm de creştere al exporturilor clar mai mare decât al importurilor şi, atenţie, preferabil fără o pondere mare a subansamblelor care intră în ţară, sunt prelucrate cu forţă de muncă relativ ieftină şi reexportate fără a aduce un efect net important pe balanţa de plăţi.

Per total, în primele şase luni din 2018 România a realizat exporturi de circa 34 miliarde euro, în timp ce importurile au însumat 40,3 miliarde de euro. A rezultat un deficit de 6,3 miliarde de euro (+8,3% faţă de prima jumătate a lui 2017), echivalent cu 3,1% din PIB-ul estimat pentru 2018, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb.

Pe acelaşi trend negativ din lunile trecute, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut la doar 88,5%, sub nivelul din 2016 şi pare a se îndrepta spre rezultatul final de anul trecut. Deşi deficitul pe mărfuri este compensate pe partea de servicii ( îndeosebi de transport), ar fi necesară o îmbunătăţire a raporturilor de schimb, cu revenirea măcar peste pragul de 90%.

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 18 luni, în iunie 2018 deficitul înregistrat avem o veste bună şi una mai puţin bună.

Cea bună este că minusul din schimburile de mărfuri cu exteriorul a fost ceva mai mic decât în urmă cu 12 luni, cea mai puţin bună este că s-a păstrat de la începutul anului un trend de expandare a deficitului. Acest trend  a fost stopat la mijocul lui 2017, rămâne să vedem dacă se va produce aceeaşi evoluţie şi în 2018.

Situaţia din comerţul intra şi extracomunitar, cu imaginea pe sectoare

Pe primele şase luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de circa 26 miliarde de euro la export și ceva mai mult de 30 de miliarde euro la import (77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproape 8 miliarde euro și importuri de 10 miliarde euro (23% din total la exporturi şi 25% la importuri).

De remarcat o anumită debalansarea deficitului spre comerţul cu ţările non-euro. Acestea, deşi cumulează mai puţin de un sfert din schimburile comerciale ale României au contribuit în primul semestru din 2018 cu o treime la deficitul comercial înregistrat per total, explicaţia principală fiind creşterea preţurilor la petrol pe plan mondial.

În structură, România a obținut un sold sectorial pozitiv din comerţul exterior numai pe segmentul de mașini și echipamente de transport. Acest sold, care s-a ridicat la 1,2 miliarde la finele lunii iunie, a fost anulat de minusul echivalent pe segmentul celorlalte produse manufacturate, ceea ce indică un deficit de competitivitate generalizat şi implică risc prin specializarea relativ îngustă pe plan industrial.

Mai grav, plusul generat îndeosebi de industria auto a fost aproape anulat de minusul consemnat pe segmentul de produse alimentare, unde ar fi trebuit să performăm cu mult mai bine, date fiind condiţiile naturale. Poate că ar trebui să ne reamintim că, în urmă cu doar trei ani, schimburile externe erau echilibrate la alimente.

Creşterea veniturilor împreună cu reducerea TVA, fără ca industria locală să cupleze la noile condiţii din piaţă, a afectat deficitul comercial.

Gradul de acoperire mai mic de 50% la combustibili şi lubrifianţi al importurilor cu exporturile realizate, este consecinţa direct a faptului că a fost privatizată ineficient industria petrochimică iar cel de 30% la produse chimice şi derivate consfinţeşte existenţa unei problem structurale majore.

De altfel, doar aceste două sectoare generează 80% din deficitul comercial şi va fi foarte greu de compensat minusul sistematic generat de ele.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Oros: Guvernul a acceptat alocarea a 7,2 miliarde de euro pentru agricultură. Priorități – ferma de familie, gestionarea apei

Vladimir Ionescu

Guvernul României şi premierul Ludovic Orban au acceptat alocarea a 7,25 de miliarde de euro pentru agricultură, a anunțat duminică ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,… Mai mult

Europa

Marea Chinei de Sud – noul focar global de tensiuni: SUA trimit patrule ale gărzii de coastă pentru a contracara activitățile destabilizatoare ale Beijingului

Vladimir Ionescu

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea de nave de patrulare ale gărzii de coastă în Pacific pentru a contracara activităţile “destabilizatoare” ale Beijingului în zonele… Mai mult

Europa

Franța și-a rechemat ambasadorul din Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că Emmanuel Macron are nevoie de un control psihiatric

Vladimir Ionescu

Președintele francez Emmanuel Macron și-a rechemat ambasadorul de la Ankara pentru consultări, după ce Recep Tayyip Erdogan l-a insultat, afirmând că are nevoie de un… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Afganistan ar putea deveni un “rai” al teroriștilor după retragerea trupelor alianței

Razvan Diaconu

NATO se confruntă cu o dilemă în Afganistan şi trebuie să decidă dacă va părăsi ţara, riscând astfel ca aceasta să devină un rai al… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult