fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Se pregătește noul Buget al României: malformația lui congenitală

de Marin Pana 28.10.2012

Cu venituri pe model anglo-saxon (SUA, Irlanda, Marea Britanie) și cu obligații asumate pe model european (Germania, Austria, Franța, Italia) pe partea de cheltuieli, România nu a reușit să evite o escaladare a deficitelor bugetare și a trebuit să ia măsuri drastice de austeritate pentru apropierea celor două componente mari ale bugetului general al statului.

Evident, punctul de întâlnire între venituri și cheltuieli ar fi trebuit să-l alegem fie între situarea spre pragul de 30%, care pune accentul pe creşterea economică și operează cu impozite mai mici, fie spre cel de 40%, care permite o solidaritate socială extinsă și asistenţă socială relativ mare ca pondere în PIB (Vezi tabelul de mai jos).
Cert este că statul nu are cum să gireze la nesfârșit contradicția dintre veniturile relativ reduse și cheltuielile bugetare relativ mari, expandată în 2009 la valori nesustenabile. În tabelul de mai jos, BGC este Bugetul general Consolidat.

Așadar, avem de ales între o responsabilitate individuală mai dezvoltată, cu obligaţii minime din partea statului și o responsabilitate individuală mai redusă, cu obligaţii semnificative din partea statului, susținută de o amplă redistribuire a veniturilor. Aici intră însă, în calcul, dincolo de logica strict economică și conștiința socială deja existentă, specificul local.

În loc să optăm pentru una dintre cele două variante verificate în practică, cu plusurile și minusurile lor inerente, noi am ales ca întâlnirea dintre venituri și cheltuieli să se facă undeva în jurul cotei de 35% din PIB. Rezultatul este că nici nu stimulăm îndeajuns dezvoltarea economică și nici nu asigurăm suficientă protecție socială.

Evoluția bugetului

Evoluția soldului bugetului general consolidat (BGC) arată o creștere deficitului cu peste 15 miliarde lei exact în anul de maximă creștere din perioada recentă a PIB, anul 2008.

Deși economia a ”duduit” la +7,3%, încasările bugetare nu au reușit să țină pasul cu exuberanța beneficiilor sociale acordate în apropierea alegerilor.

Efectul maxim s-a văzut de-abia în anul următor, când creșterea economică a fost anulată integral de criză (-7,1%) dar pensiile și salariile majorate au trebuit plătite în continuare, așa cum fuseseră stabilite în baza unor prognoze mult prea optimiste ( în august 2008 se vehicula la întocmirea bugetului o creștere de 6,5% de PIB pe 2009, în totală contradicție cu evoluția ulterioară).

De aici a derivat decizia de a ridica încasările prin orice mijloace în 2010 ( inclusiv prin majorarea consistentă a TVA, principala sursă de venituri) și de a tăia salariile din sectorul bugetar de la peste 9% din PIB spre 7% din PIB ( de unde și diminuarea de 25%), mai ales că reducerea cu 15% a pensiilor, trecută prin asumarea răspunderii guvernului a fost întoarsă de Curtea Constituțională.

Cele mai noi date certe disponibile

La mijlocul acestui an, INS a comunicat datele definitive privind veniturile și cheltuielile cu protecția socială pentru 2010. În timp ce veniturile de protecție socială au înregistrat o scădere de aproximativ 7% și s-au situat la doar 72,5 miliarde lei, cheltuielile au însumat 102,7 miliarde lei ( inclusiv costurile administrative), în urma unei creșteri cu circa 20% față de anul precedent.

Astfel, s-a accentuat considerabil dezechilibrul deja existent pe segmentul de protecție socială consemnat în scăderea gradului de acoperire a cheltuielilor sociale cu veniturile colectate în acest scop de la 91% la 71% ( vezi tabelul de mai jos). Consecința pentru bugetul public a fost creșterea de aproape patru ori a ponderii deficitului aferent în PIB, de la 1,5% la 5,7%.

Peste două treimi din banii alocați pentru protecţia socială au fost orientați către acoperirea riscurilor generate de bătrâneţe şi a celor de boală sau îngrijirea sănătăţii. Conform datelor calculate de INS, acestea au avut o pondere de circa 41% şi, respectiv, 23% în totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale. Datele definitive pe 2011 urmează a fi date publicității de-abia anul viitor.

Obligațiile sociale asumate la finele anului 2008 fără o bază solidă, au generat un dezchilibru al bugetului general consolidat, ce a trebuit finanțat în condițiile dificile ale crizei economice mondiale. De aici a rezultat în bună parte creșterea semnificativă a datoriei externe și ajustarea pe alt palier a valorii monedei naționale, pentru a păstra echilibrele macroeconomice într-o plajă rezonabilă.

Este evident că tendința deja clară de acceptare a unui deficit cronic în domeniul social, acoperit din venituri fără această destinație ar trebui stopată. Alminteri, dacă dăm bani din TVA sau accize pentru pensii sau sănătate ne păcălim singuri, deoarece facem protecția socială tot mai mult chiar din banii cu care îi taxăm pe cei ”protejați”.

Se pregătește un nou buget, dar înainte de a-l așterne pe hârtie, e nevoie să ne hotărâm odată pe ce model mergem și ce vrem, în definitiv, de la bugetul României:

Putem fi irlandezi sau francezi, dar nu amândouă simultan, sau ceva între.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2012

2 comentarii

  1. casandra
    28.10.2012, 7:50 pm

    Credeti ca majoritatea statelor membre UE nu finanteaza pensiile si din taxe, nu numai din contributii?!
    http://www.missoc.org/MISSOC/comparativeTables
    Pensiile se finanteaza din contributii, din subsidii de la bugetul de stat, din parti din TVA si din taxele pe energie. Germania a crescut in urma cu ceva vreme TVa de la 16% la 19% si cele 3 pp au mers la pensii.
    Nu este alta situatia nici la sanatate.

    Si nici nu va fi alta situatia in viitorul previzibil. Se va schimba povestea doar atunci cand modul de calcul al taxelor sociale va fi schimbat. Asiguratii sa plateasca raportat la partea din Valoarea Adaugata Bruta care le revine sub forma remuneratiei, iar compania sa plateasca raportat la partea de VAB care-i revine sub forma de execedent brut de exploatare si venit mixt. Abia atunci vom incheia discutia despre acest subiect. Va fi o solutie etica si logica a unei probleme care si-a modificat esenta de la Bismarck incoace.Sanatatea si standardul de viata al batranilor nu mai sunt chestiuni de risc social, ci probleme de societate.

  2. Ștefan A.
    4.11.2012, 8:31 pm

    Stimata @casandra
    Cum poate fi definit “batrin ” un pensionar care are pensie de stat (si mare ) de la virste de 40-45-50 de ani ?
    Nici macar un sistem de pensi privat nu ar putea sustine acest lux de a plati pensi pe 30-40 de ani unor persoane care au cotizat doar 15-16 ani . Daca au cotizat.:)
    In rest , absolut de acord ca statele finanteaza sistemele pensionistice din fiscalitatea generala dar pe fondul scaderii numarului de angajati , a emigrarii firmelor in epoca globalizarii , e absurd sa inventezi alte forme de taxare a muncii pentru a acoperii demagogii populiste perpetuate pe zeci de ani .
    In tarile cu slaba industrializare , numar relativ redus de angajati , presiunea fiscala ridicata ( incluzind si contributile sociale) ucide oricare initiativa imprenditoriala si dezvoltarea bazata pe acest concept .
    Va explica mai bine chinezii si unde curios ca nu mor pe capete pe strazi din lipsa de asistenta sociala sau sanitara care ar fi logic sa nu existe datorita presiunii fiscale scazute . 🙂

Lăsați un comentariu


Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult

Stiri

Primarul Timișoarei cere ca instituirea carantinei de noapte să nu vizeze și vaccinații

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult