fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Se pregătește noul Buget al României: malformația lui congenitală

de Marin Pana 28.10.2012

Cu venituri pe model anglo-saxon (SUA, Irlanda, Marea Britanie) și cu obligații asumate pe model european (Germania, Austria, Franța, Italia) pe partea de cheltuieli, România nu a reușit să evite o escaladare a deficitelor bugetare și a trebuit să ia măsuri drastice de austeritate pentru apropierea celor două componente mari ale bugetului general al statului.

Evident, punctul de întâlnire între venituri și cheltuieli ar fi trebuit să-l alegem fie între situarea spre pragul de 30%, care pune accentul pe creşterea economică și operează cu impozite mai mici, fie spre cel de 40%, care permite o solidaritate socială extinsă și asistenţă socială relativ mare ca pondere în PIB (Vezi tabelul de mai jos).
Cert este că statul nu are cum să gireze la nesfârșit contradicția dintre veniturile relativ reduse și cheltuielile bugetare relativ mari, expandată în 2009 la valori nesustenabile. În tabelul de mai jos, BGC este Bugetul general Consolidat.

Așadar, avem de ales între o responsabilitate individuală mai dezvoltată, cu obligaţii minime din partea statului și o responsabilitate individuală mai redusă, cu obligaţii semnificative din partea statului, susținută de o amplă redistribuire a veniturilor. Aici intră însă, în calcul, dincolo de logica strict economică și conștiința socială deja existentă, specificul local.

În loc să optăm pentru una dintre cele două variante verificate în practică, cu plusurile și minusurile lor inerente, noi am ales ca întâlnirea dintre venituri și cheltuieli să se facă undeva în jurul cotei de 35% din PIB. Rezultatul este că nici nu stimulăm îndeajuns dezvoltarea economică și nici nu asigurăm suficientă protecție socială.

Evoluția bugetului

Evoluția soldului bugetului general consolidat (BGC) arată o creștere deficitului cu peste 15 miliarde lei exact în anul de maximă creștere din perioada recentă a PIB, anul 2008.

Deși economia a ”duduit” la +7,3%, încasările bugetare nu au reușit să țină pasul cu exuberanța beneficiilor sociale acordate în apropierea alegerilor.

Efectul maxim s-a văzut de-abia în anul următor, când creșterea economică a fost anulată integral de criză (-7,1%) dar pensiile și salariile majorate au trebuit plătite în continuare, așa cum fuseseră stabilite în baza unor prognoze mult prea optimiste ( în august 2008 se vehicula la întocmirea bugetului o creștere de 6,5% de PIB pe 2009, în totală contradicție cu evoluția ulterioară).

De aici a derivat decizia de a ridica încasările prin orice mijloace în 2010 ( inclusiv prin majorarea consistentă a TVA, principala sursă de venituri) și de a tăia salariile din sectorul bugetar de la peste 9% din PIB spre 7% din PIB ( de unde și diminuarea de 25%), mai ales că reducerea cu 15% a pensiilor, trecută prin asumarea răspunderii guvernului a fost întoarsă de Curtea Constituțională.

Cele mai noi date certe disponibile

La mijlocul acestui an, INS a comunicat datele definitive privind veniturile și cheltuielile cu protecția socială pentru 2010. În timp ce veniturile de protecție socială au înregistrat o scădere de aproximativ 7% și s-au situat la doar 72,5 miliarde lei, cheltuielile au însumat 102,7 miliarde lei ( inclusiv costurile administrative), în urma unei creșteri cu circa 20% față de anul precedent.

Astfel, s-a accentuat considerabil dezechilibrul deja existent pe segmentul de protecție socială consemnat în scăderea gradului de acoperire a cheltuielilor sociale cu veniturile colectate în acest scop de la 91% la 71% ( vezi tabelul de mai jos). Consecința pentru bugetul public a fost creșterea de aproape patru ori a ponderii deficitului aferent în PIB, de la 1,5% la 5,7%.

Peste două treimi din banii alocați pentru protecţia socială au fost orientați către acoperirea riscurilor generate de bătrâneţe şi a celor de boală sau îngrijirea sănătăţii. Conform datelor calculate de INS, acestea au avut o pondere de circa 41% şi, respectiv, 23% în totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale. Datele definitive pe 2011 urmează a fi date publicității de-abia anul viitor.

Obligațiile sociale asumate la finele anului 2008 fără o bază solidă, au generat un dezchilibru al bugetului general consolidat, ce a trebuit finanțat în condițiile dificile ale crizei economice mondiale. De aici a rezultat în bună parte creșterea semnificativă a datoriei externe și ajustarea pe alt palier a valorii monedei naționale, pentru a păstra echilibrele macroeconomice într-o plajă rezonabilă.

Este evident că tendința deja clară de acceptare a unui deficit cronic în domeniul social, acoperit din venituri fără această destinație ar trebui stopată. Alminteri, dacă dăm bani din TVA sau accize pentru pensii sau sănătate ne păcălim singuri, deoarece facem protecția socială tot mai mult chiar din banii cu care îi taxăm pe cei ”protejați”.

Se pregătește un nou buget, dar înainte de a-l așterne pe hârtie, e nevoie să ne hotărâm odată pe ce model mergem și ce vrem, în definitiv, de la bugetul României:

Putem fi irlandezi sau francezi, dar nu amândouă simultan, sau ceva între.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2012

2 comentarii

  1. casandra
    28.10.2012, 7:50 pm

    Credeti ca majoritatea statelor membre UE nu finanteaza pensiile si din taxe, nu numai din contributii?!
    http://www.missoc.org/MISSOC/comparativeTables
    Pensiile se finanteaza din contributii, din subsidii de la bugetul de stat, din parti din TVA si din taxele pe energie. Germania a crescut in urma cu ceva vreme TVa de la 16% la 19% si cele 3 pp au mers la pensii.
    Nu este alta situatia nici la sanatate.

    Si nici nu va fi alta situatia in viitorul previzibil. Se va schimba povestea doar atunci cand modul de calcul al taxelor sociale va fi schimbat. Asiguratii sa plateasca raportat la partea din Valoarea Adaugata Bruta care le revine sub forma remuneratiei, iar compania sa plateasca raportat la partea de VAB care-i revine sub forma de execedent brut de exploatare si venit mixt. Abia atunci vom incheia discutia despre acest subiect. Va fi o solutie etica si logica a unei probleme care si-a modificat esenta de la Bismarck incoace.Sanatatea si standardul de viata al batranilor nu mai sunt chestiuni de risc social, ci probleme de societate.

  2. Ștefan A.
    4.11.2012, 8:31 pm

    Stimata @casandra
    Cum poate fi definit “batrin ” un pensionar care are pensie de stat (si mare ) de la virste de 40-45-50 de ani ?
    Nici macar un sistem de pensi privat nu ar putea sustine acest lux de a plati pensi pe 30-40 de ani unor persoane care au cotizat doar 15-16 ani . Daca au cotizat.:)
    In rest , absolut de acord ca statele finanteaza sistemele pensionistice din fiscalitatea generala dar pe fondul scaderii numarului de angajati , a emigrarii firmelor in epoca globalizarii , e absurd sa inventezi alte forme de taxare a muncii pentru a acoperii demagogii populiste perpetuate pe zeci de ani .
    In tarile cu slaba industrializare , numar relativ redus de angajati , presiunea fiscala ridicata ( incluzind si contributile sociale) ucide oricare initiativa imprenditoriala si dezvoltarea bazata pe acest concept .
    Va explica mai bine chinezii si unde curios ca nu mor pe capete pe strazi din lipsa de asistenta sociala sau sanitara care ar fi logic sa nu existe datorita presiunii fiscale scazute . 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult