La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Se pregătește noul Buget al României: malformația lui congenitală

de Marin Pana 28.10.2012

Cu venituri pe model anglo-saxon (SUA, Irlanda, Marea Britanie) și cu obligații asumate pe model european (Germania, Austria, Franța, Italia) pe partea de cheltuieli, România nu a reușit să evite o escaladare a deficitelor bugetare și a trebuit să ia măsuri drastice de austeritate pentru apropierea celor două componente mari ale bugetului general al statului.

Evident, punctul de întâlnire între venituri și cheltuieli ar fi trebuit să-l alegem fie între situarea spre pragul de 30%, care pune accentul pe creşterea economică și operează cu impozite mai mici, fie spre cel de 40%, care permite o solidaritate socială extinsă și asistenţă socială relativ mare ca pondere în PIB (Vezi tabelul de mai jos).
Cert este că statul nu are cum să gireze la nesfârșit contradicția dintre veniturile relativ reduse și cheltuielile bugetare relativ mari, expandată în 2009 la valori nesustenabile. În tabelul de mai jos, BGC este Bugetul general Consolidat.

Așadar, avem de ales între o responsabilitate individuală mai dezvoltată, cu obligaţii minime din partea statului și o responsabilitate individuală mai redusă, cu obligaţii semnificative din partea statului, susținută de o amplă redistribuire a veniturilor. Aici intră însă, în calcul, dincolo de logica strict economică și conștiința socială deja existentă, specificul local.

În loc să optăm pentru una dintre cele două variante verificate în practică, cu plusurile și minusurile lor inerente, noi am ales ca întâlnirea dintre venituri și cheltuieli să se facă undeva în jurul cotei de 35% din PIB. Rezultatul este că nici nu stimulăm îndeajuns dezvoltarea economică și nici nu asigurăm suficientă protecție socială.

Evoluția bugetului

Evoluția soldului bugetului general consolidat (BGC) arată o creștere deficitului cu peste 15 miliarde lei exact în anul de maximă creștere din perioada recentă a PIB, anul 2008.

Deși economia a ”duduit” la +7,3%, încasările bugetare nu au reușit să țină pasul cu exuberanța beneficiilor sociale acordate în apropierea alegerilor.

Efectul maxim s-a văzut de-abia în anul următor, când creșterea economică a fost anulată integral de criză (-7,1%) dar pensiile și salariile majorate au trebuit plătite în continuare, așa cum fuseseră stabilite în baza unor prognoze mult prea optimiste ( în august 2008 se vehicula la întocmirea bugetului o creștere de 6,5% de PIB pe 2009, în totală contradicție cu evoluția ulterioară).

De aici a derivat decizia de a ridica încasările prin orice mijloace în 2010 ( inclusiv prin majorarea consistentă a TVA, principala sursă de venituri) și de a tăia salariile din sectorul bugetar de la peste 9% din PIB spre 7% din PIB ( de unde și diminuarea de 25%), mai ales că reducerea cu 15% a pensiilor, trecută prin asumarea răspunderii guvernului a fost întoarsă de Curtea Constituțională.

Cele mai noi date certe disponibile

La mijlocul acestui an, INS a comunicat datele definitive privind veniturile și cheltuielile cu protecția socială pentru 2010. În timp ce veniturile de protecție socială au înregistrat o scădere de aproximativ 7% și s-au situat la doar 72,5 miliarde lei, cheltuielile au însumat 102,7 miliarde lei ( inclusiv costurile administrative), în urma unei creșteri cu circa 20% față de anul precedent.

Astfel, s-a accentuat considerabil dezechilibrul deja existent pe segmentul de protecție socială consemnat în scăderea gradului de acoperire a cheltuielilor sociale cu veniturile colectate în acest scop de la 91% la 71% ( vezi tabelul de mai jos). Consecința pentru bugetul public a fost creșterea de aproape patru ori a ponderii deficitului aferent în PIB, de la 1,5% la 5,7%.

Peste două treimi din banii alocați pentru protecţia socială au fost orientați către acoperirea riscurilor generate de bătrâneţe şi a celor de boală sau îngrijirea sănătăţii. Conform datelor calculate de INS, acestea au avut o pondere de circa 41% şi, respectiv, 23% în totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale. Datele definitive pe 2011 urmează a fi date publicității de-abia anul viitor.

Obligațiile sociale asumate la finele anului 2008 fără o bază solidă, au generat un dezchilibru al bugetului general consolidat, ce a trebuit finanțat în condițiile dificile ale crizei economice mondiale. De aici a rezultat în bună parte creșterea semnificativă a datoriei externe și ajustarea pe alt palier a valorii monedei naționale, pentru a păstra echilibrele macroeconomice într-o plajă rezonabilă.

Este evident că tendința deja clară de acceptare a unui deficit cronic în domeniul social, acoperit din venituri fără această destinație ar trebui stopată. Alminteri, dacă dăm bani din TVA sau accize pentru pensii sau sănătate ne păcălim singuri, deoarece facem protecția socială tot mai mult chiar din banii cu care îi taxăm pe cei ”protejați”.

Se pregătește un nou buget, dar înainte de a-l așterne pe hârtie, e nevoie să ne hotărâm odată pe ce model mergem și ce vrem, în definitiv, de la bugetul României:

Putem fi irlandezi sau francezi, dar nu amândouă simultan, sau ceva între.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.10.2012

2 comentarii

  1. casandra
    28.10.2012, 7:50 pm

    Credeti ca majoritatea statelor membre UE nu finanteaza pensiile si din taxe, nu numai din contributii?!
    http://www.missoc.org/MISSOC/comparativeTables
    Pensiile se finanteaza din contributii, din subsidii de la bugetul de stat, din parti din TVA si din taxele pe energie. Germania a crescut in urma cu ceva vreme TVa de la 16% la 19% si cele 3 pp au mers la pensii.
    Nu este alta situatia nici la sanatate.

    Si nici nu va fi alta situatia in viitorul previzibil. Se va schimba povestea doar atunci cand modul de calcul al taxelor sociale va fi schimbat. Asiguratii sa plateasca raportat la partea din Valoarea Adaugata Bruta care le revine sub forma remuneratiei, iar compania sa plateasca raportat la partea de VAB care-i revine sub forma de execedent brut de exploatare si venit mixt. Abia atunci vom incheia discutia despre acest subiect. Va fi o solutie etica si logica a unei probleme care si-a modificat esenta de la Bismarck incoace.Sanatatea si standardul de viata al batranilor nu mai sunt chestiuni de risc social, ci probleme de societate.

  2. Ștefan A.
    4.11.2012, 8:31 pm

    Stimata @casandra
    Cum poate fi definit “batrin ” un pensionar care are pensie de stat (si mare ) de la virste de 40-45-50 de ani ?
    Nici macar un sistem de pensi privat nu ar putea sustine acest lux de a plati pensi pe 30-40 de ani unor persoane care au cotizat doar 15-16 ani . Daca au cotizat.:)
    In rest , absolut de acord ca statele finanteaza sistemele pensionistice din fiscalitatea generala dar pe fondul scaderii numarului de angajati , a emigrarii firmelor in epoca globalizarii , e absurd sa inventezi alte forme de taxare a muncii pentru a acoperii demagogii populiste perpetuate pe zeci de ani .
    In tarile cu slaba industrializare , numar relativ redus de angajati , presiunea fiscala ridicata ( incluzind si contributile sociale) ucide oricare initiativa imprenditoriala si dezvoltarea bazata pe acest concept .
    Va explica mai bine chinezii si unde curios ca nu mor pe capete pe strazi din lipsa de asistenta sociala sau sanitara care ar fi logic sa nu existe datorita presiunii fiscale scazute . 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE

Vladimir Ionescu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult