După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4% brut şi 4,2% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea în preţuri nominale a fost de circa 399 miliarde lei dar, după ajustare, s-a ajuns la 459 miliarde lei.
Reamintim că distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci ajunge, de regulă, la o proporţie de 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea de 945 miliarde lei pentru 2018, utilizată inclusiv pentru stabilirea deficitului bugetar la 2,97% din PIB, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori de 546 miliarde lei în semestrul 2 pentru a atinge obiectivele fixate pentru acest an.
După recalcularea pe ultimii doi ani, seriile ajustate sezonier şi comunicate la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii din UE nu a suferit modificări şi arată astfel:
Industria şi comerţul au dat atât cele mai mari realizări în preţuri curente cât şi contribuţiile cele mai importante la creşterea PIB. Mult în urma lor au venit, cu o contribuţie de câte 0,3 puncte procentuale la rezultatul final Informațiile și comunicațiile, activitățile profesionale şi serviciile support şi administraţia publică.
De reţinut, în cazul administraţiei publice, creșterile salariale substanţiale din sectorul bugetar (vizibile în indicele de preţ de +15,5%) au fost cele care au contat, pe baza metodologiei utilizate la calculul PIB, deşi au afectat echilibrele macroeconomice.
A apărut şi o creştere de preţ îngrijorătoare, de 17,0% în sectorul construcţiilor, deşi acesta a fost singurul în declin (-0,4%), rezultatul pe PIB fiind nul.
Tot nulă ca efect pe creşterea economică a fost şi evoluţia sectorului de intermedieri financiare și asigurări, care a înregistrat un avans modest (+0,8%) dar a marşat pe creşteri mari de preţuri (8,9%), ceea ce explică creşterea profitabilităţii pe ramură în pofida ajutorului relativ modest dat economiei. De reţinut şi contribuţia cam mică a valorii adăugate brute la rezultatul de 4%, 0,9 puncte procentuale fiind adăugate pe bază de metodologie de calcul din creşterea impozitelor.
În ce privește utilizarea PIB, am selectat doar efectul comerţului international. Cifrele communicate de INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de creştere în volum în favoarea importurilor ( 9,6% faţă de doar 6,5% la exporturi) a afectat semnificativ creşterea economică, soldul negative ca influenţă asupra PIB fiind echivalent cu 40% din rezultatul consemnat pentru S 1 2018.
Practic, majorarea veniturilor s-a făcut peste capacitatea economiei de a acoperi cererea sporită iar o bună parte din beneficiile stimulării creşterii economice prin venituri puternic majorate s-au mutat în afară.
La producători care au fost mai competitivi pe piaţa noastră faţă de cei autohtoni, în timp ce livrările noastre mai mari către exterior nu au acoperit intrările şi mai mari de mărfuri.
