marți

18 ianuarie, 2022

Schimbul de prizonieri Ucraina-Rusia și dovezile implicării Rusiei în războiul hibrid din Ucraina – analiză Atlantic Council

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 ianuarie, 2020

Atlantic Council publică o analiză referitoare la ultimul schimb de prizonieri efectuat între Ucraina și Rusia, realizat la finalul lunii decembrie 2019, afirmând că, prin insistența cu care a cerut eliberarea unor prizonieri care nu aveau legătură cu conflictul din estul Ucrainei, Rusia și-a recunoscut tacit implicarea în coordonarea actelor teroriste sau a altor forme de război hibrid în toată Ucraina.

Tehnic, schimbul de prizonieri s-a petrecut între statul ucrainean și ”rebelii separatiști”, având Rusia, Germania și Franța pe post de arbitrii neutri și facilitatori.

În realitate, se afirmă în analiza Atlantic Council, detaliile tranzacției ”au spulberat ficțiunea diplomatică narată de Rusia în conflictul din Ucraina și au subliniat sfera campaniei hibride purtată împotriva statului vecin”.


Argumentele oferite:

În mod oficial, schimbul trebuia să implice prizonierii, deținuți de Ucraina și de regiunile estice ale țării controlate de Rusia, implicați în confruntările directe, dar între cei eliberați de statul ucrainean la solicitarea fermă a Moscovei au fost și indivizi care nu au nicio legătură cu conflictul din Donbas, fiind vorba de oameni condamnați pentru acte teroriste comise în Odesa (Crimeea) sau Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina și centru administrativ al regiunii cu același nume. Ambele localități se află la sute de kilometri de linia frontului.

Cetățenii s-au indignat și au protestat când în Ucraina s-a aflat că între cei eliberați de autorități s-au numărat lunetiștii acuzați de uciderea mai multor protestatari în 2013-2014, în timpul Euromaidan, protest-maraton încheiat cu câteva săptămâni înainte de debutul luptelor din estul Ucrainei. În apărarea lor, oficialitățile ucrainene au anunțat că Rusia a specificat clar că, dacă respectivele persoane nu sunt eliberate, atunci nu va mai avea loc niciun schimb de prizonieri.

Decizia eliberării celor care au acționat pentru represiunea protestelor anti-Ianukovici au amplificat în plan global suspiciunile legăturilor pe care aceștia le-ar fi avut cu Kremlin. În data de 20 februarie 2014, exact în ziua evenimentelor sângeroase din capitala Ucrainei, la Kiev a ajuns o echipă de înalți oficiali ai serviciilor secrete ruse condusă de generalul colonel Sergei Beseda, șeful Departamentului 5 din FSB, responsabil cu operațiuni în fostele state URSS. Ucraina este convinsă că oficialii ruși au venit pentru a coordona reprimarea protestelor în masă.


Rusia a recunoscut prezența în Kiev a lui Sergei Beseda, explicând-o ca parte a eforturilor de asigurare a securității la birourile diplomatice și comerciale rusești, într-un moment de tulburări. La rândul lor, ucrainenii au bănuit că Beseda urmărea să se alăture apropiatului lui Putin, Vladislav Surkov, fost șef al Administrației prezidențiale de la Kremlin și actual om de afaceri, pentru preluarea ”activelor locale”, inclusiv agenți ruși care au fost numiți în funcții de vârf în unități de apărare și securitate din Ucraina.

Insistența Moscovei ca cei reținuți pentru implicare în reprimarea Euromaidan, care nu au oficial nicio legătură cu Rusia sau cu conflictele din Donbas,  confirmă indirect că Moscova îi tratează pe aceștia drept agenți proprii sau împuterniciți.

Modul în care Rusia a alcătuit lista celor pe care i-a dorit eliberați a confirmat și acuzații suplimentare formulate împotriva Kremlinului. În 2016, Procurorul General al Ucrainei, Yuri Lutsenko, a făcut publice interceptări ale unor discuții purtate în 2014 de către Sergei Glazyev, consilier al președintelui Putin, și Konstantin Zatulin, vicepreședinte al Comitetului parlamentar rus pentru relațiile cu fostele republici sovietice și cu rușii care locuiesc în străinătate.

Cei doi oficiali discutau despre finanțarea separatiștilor din Harkov și Odesa, ca parte a unor revolte mai largi supraumite ”Primăvara rusească”. Schimbul de prizonieri confirmă autenticitatea acelor înregistrări, deoarece lista de deținuți solicitați de Rusia include persoane implicate în unele dintre acțiunile discutate de cei doi oficiali ruși în conversațiile interceptate.

Printre cei eliberați în decembrie s-au numărat persoane arestate în Harkov după un atentat terorist produs în timpul unui marș de protest în data de 22 februarie 2015, soldat cu morți, inclusiv un băiat de 15 ani și un ofițer de poliție. Au fost, de asemenea, eliberate persoane legate de atacuri care au produs victime în mai 2014, la Odesa, inclusiv unul dintre instigatorii șefi, activistul pro-rus Serghei Dolzhenkov.

Altă persoană eliberată la insistențele Moscovei a fost Oleksandr Dakar, acuzat în iunie 2017 în tentativa eșuată de asasinat a militantului anti-Kremlin Adam Osmaev și a soției acestuia, Amina Okuyeva, organizată în Kiev.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Alți prizonieri eliberați erau arestați în Ucraina pentru acte de sabotaj produse în zone aflate departe de zona de conflict. Unul dintre aceștia este Eduard Kovalenko, dat frecvent exemplu de Moscova de ucrainean ”radicalizat”, cu convingeri neo-naziste, care nu poate avea niciun fel de legătură cu Moscova.

Președintele Volodimir Zelensky a fost dur criticat în Ucraina din cauză că a acceptat ca o serie de condamnați pentru atentate să fie transferați în Rusia. Atlantic Council scrie însă că oricâte critici i s-ar aduce lui Zelensky trebuie să i se recunoască și un merit: dacă nu ar fi cedat insistențelor Rusiei nu s-ar fi aflat niciodată că Moscova vrea să îi salveze de la închisoare pe cei implicați în amplul război hibrid împotriva Ucrainei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr