fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

de Marin Pana , 7.7.2020

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea nominală realizată a fost reevaluată foarte puțin în jos, de la 216,26 miliarde lei la 215,97 miliarde lei, adică un minus de circa 300 de milioane de lei.

Proporția de la ajustarea rezultatelor nominale a fost păstrată și la transformarea în valori ajustate sezonier (de la 272,42 miliarde lei la 272,07 miliarde lei, astfel încât s-au păstrat valorile de creștere menționate, precum și avansul ( surprinzător) de 0,3% în raport cu trimestrul IV al anului anterior. Menționăm că ajustarea este necesară pentru comparabilitate deoarece, în mod uzual, T1 contribuie nu cu un sfert ci cu o cincime la rezultatul anual.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2020, cu observaţia că, din nou, au avut loc destul de multe reaşezări între trimestrele prezentate în comunicatul actual, comparativ cu valorile publicate anterior:

De remarcat faptul că în ultimii ani, performanța cea mai ridicată s-a obținut, chiar și fără să intervină o criză de magnitudinea celei induse de pandemie, în primul trimestru al anului. Apoi, rezultatele ajustate și comunicate ca atare la Eurostat sunt în general pe scădere, dar referința la valorile brute, de dinainte de ajustare pare a fi mai bună ca orientare pentru rezultatul final. Excepția din T4 2019 arată că am fost prinși într-un moment nefavorabil, în care încercam să ieșim din tendința de încetinire a economiei.

Schimbări de esență în structura de formare a PIB

Pe partea de formare a PIB, se conturează o schimbare majoră în structura creşterii. Comerțul a trecut pe primul loc înlocuind industria, aflată în încetinire vizibilă la volumul realizat, -5,9% în T1 2020, pe un indice de preț surprinzător de mare (+7,3) şi cu o contribuţie negativă de 1,2 puncte procentuale la avansul PIB.

De reținut, criza Covid, al cărei efect s-a resimțit doar în ultimele două săptămâni ale primului trimestru al anului, nu a făcut decât să accentueze un declin preexistent, ceea ce a condus la situația inedită de la ultima criză încoace de a avea un rezultat mai mic chiar în termeni nominali față de același trimestru al anului anterior ( de la 42,58 miliarde lei la 42,11 miliarde lei).

Din păcate, trebuie semnalat şi un domeniu care, desi nu a fost afectat direct  (precum la criza anterioară) nu a contribuit după calculul statistic la avansul economiei, cel de intermedieri financiare şi asigurări. Cu un volum de activitate situat la -1,3% și cu un indice de preț de 8,6, nivel maxim pe economie, încă e bine că influența sa a fost nulă pe creșterea economică.

Comerţul și-a majorat cota în formarea PIB la 20,8% (în varianta provizorie 1 era chiar la 21%) dar contribuția sa la rezultatul economic a fost de un punct procentual, față de 1,4 pp în același trimestru al a nului trecut. Una peste alta, e bine că avem cerere dar dacă nu o susținem cu producția internă nu facem decât să tot încetinim avansul economic și să ne creeăm dezechilibre pe partea de deficite.

Rezultatul relativ bun și salvarea performanței de ansamblu a economiei au venit din trei direcții: construcții (+23,3% în volum, performanță excepțională favorizată însă de efectul de bază), informații și comunicații (+14,2%) și activități profesionale, servicii suport etc.(+10,5%). Aceste segmente din zona de creștere cu două cifre au cumulat ca efect asupra PIB întreaga creștere economică pe T1 2020.

O mențiune specială se cuvine, în cazul construcțiilor. Indicele de preț de doar 0,3, regăsit mai vag în indicele de 2,0 de la tranzacții imobiliare (și, fără alte comentarii, absent la vânzare), de fapt SINGURUL care a tras în jos prețurile din economie până la deflatorul de doar 4,0 și a permis, implicit, obținerea nivelulului de +2,4% pentru performanța PIB. Doar că, atenție, tocmai prin efect de bază, această ispravă nu va mai putea fi repetată la anul.

O ajustare substanțială a stocurilor

În ce privește utilizarea PIB, majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu două puncte şi jumătate din rezultatul de 2,4%. O evoluţie pozitivă (mai mult decât dublată la revizuirea datelor primare) a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă (+13,1%), cu o influenţă pozitivă de +2 pp.

De remarcat scăderea în volum a consumul final individual al administrațiilor publice, de -4,9% (în principiu, evoluție lăudabilă) , în condițiile în care realizările în prețuri curente au evoluat de la 13,76 miliarde lei în T1 2019 la 17,61 miliarde lei în T1 2020, indicele de preț fiind de 5,5 ( efectul pe PIB a fost de -0,4 pp).

Posibil să fie vreo chestiune de încadrare statistică, deoarece la consumul final colectiv al administrației publice apare un ritm de creștere în volum de 13% ( firesc în pandemie), dar o majorare nominală de la 24,67 miliarde lei la doar 26,11 miliarde lei, în condițiile unor prețuri majorate cu 5,6%.

În fine, influența variaţiei stocurilor s-a mutat de la +2pp în varianta provizorie 1 la -0,9 pp în varianta provizorie 2, pentru a acomoda modificările în cheltuielile administrației publice și, mai ales, pe partea de schimburi externe, unde influența exportului net a fost reașezată de la -3,2 pp la -2,2 pp ( influența exporturilor de la -2,8 la doar -0,6 iar cea a importurilor de la 0,4 pp la 1,6 pp).

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 7.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult