fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

de Marin Pana , 7.7.2020

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea nominală realizată a fost reevaluată foarte puțin în jos, de la 216,26 miliarde lei la 215,97 miliarde lei, adică un minus de circa 300 de milioane de lei.

Proporția de la ajustarea rezultatelor nominale a fost păstrată și la transformarea în valori ajustate sezonier (de la 272,42 miliarde lei la 272,07 miliarde lei, astfel încât s-au păstrat valorile de creștere menționate, precum și avansul ( surprinzător) de 0,3% în raport cu trimestrul IV al anului anterior. Menționăm că ajustarea este necesară pentru comparabilitate deoarece, în mod uzual, T1 contribuie nu cu un sfert ci cu o cincime la rezultatul anual.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2020, cu observaţia că, din nou, au avut loc destul de multe reaşezări între trimestrele prezentate în comunicatul actual, comparativ cu valorile publicate anterior:

De remarcat faptul că în ultimii ani, performanța cea mai ridicată s-a obținut, chiar și fără să intervină o criză de magnitudinea celei induse de pandemie, în primul trimestru al anului. Apoi, rezultatele ajustate și comunicate ca atare la Eurostat sunt în general pe scădere, dar referința la valorile brute, de dinainte de ajustare pare a fi mai bună ca orientare pentru rezultatul final. Excepția din T4 2019 arată că am fost prinși într-un moment nefavorabil, în care încercam să ieșim din tendința de încetinire a economiei.

Schimbări de esență în structura de formare a PIB

Pe partea de formare a PIB, se conturează o schimbare majoră în structura creşterii. Comerțul a trecut pe primul loc înlocuind industria, aflată în încetinire vizibilă la volumul realizat, -5,9% în T1 2020, pe un indice de preț surprinzător de mare (+7,3) şi cu o contribuţie negativă de 1,2 puncte procentuale la avansul PIB.

De reținut, criza Covid, al cărei efect s-a resimțit doar în ultimele două săptămâni ale primului trimestru al anului, nu a făcut decât să accentueze un declin preexistent, ceea ce a condus la situația inedită de la ultima criză încoace de a avea un rezultat mai mic chiar în termeni nominali față de același trimestru al anului anterior ( de la 42,58 miliarde lei la 42,11 miliarde lei).

Din păcate, trebuie semnalat şi un domeniu care, desi nu a fost afectat direct  (precum la criza anterioară) nu a contribuit după calculul statistic la avansul economiei, cel de intermedieri financiare şi asigurări. Cu un volum de activitate situat la -1,3% și cu un indice de preț de 8,6, nivel maxim pe economie, încă e bine că influența sa a fost nulă pe creșterea economică.

Comerţul și-a majorat cota în formarea PIB la 20,8% (în varianta provizorie 1 era chiar la 21%) dar contribuția sa la rezultatul economic a fost de un punct procentual, față de 1,4 pp în același trimestru al a nului trecut. Una peste alta, e bine că avem cerere dar dacă nu o susținem cu producția internă nu facem decât să tot încetinim avansul economic și să ne creeăm dezechilibre pe partea de deficite.

Rezultatul relativ bun și salvarea performanței de ansamblu a economiei au venit din trei direcții: construcții (+23,3% în volum, performanță excepțională favorizată însă de efectul de bază), informații și comunicații (+14,2%) și activități profesionale, servicii suport etc.(+10,5%). Aceste segmente din zona de creștere cu două cifre au cumulat ca efect asupra PIB întreaga creștere economică pe T1 2020.

O mențiune specială se cuvine, în cazul construcțiilor. Indicele de preț de doar 0,3, regăsit mai vag în indicele de 2,0 de la tranzacții imobiliare (și, fără alte comentarii, absent la vânzare), de fapt SINGURUL care a tras în jos prețurile din economie până la deflatorul de doar 4,0 și a permis, implicit, obținerea nivelulului de +2,4% pentru performanța PIB. Doar că, atenție, tocmai prin efect de bază, această ispravă nu va mai putea fi repetată la anul.

O ajustare substanțială a stocurilor

În ce privește utilizarea PIB, majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu două puncte şi jumătate din rezultatul de 2,4%. O evoluţie pozitivă (mai mult decât dublată la revizuirea datelor primare) a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă (+13,1%), cu o influenţă pozitivă de +2 pp.

De remarcat scăderea în volum a consumul final individual al administrațiilor publice, de -4,9% (în principiu, evoluție lăudabilă) , în condițiile în care realizările în prețuri curente au evoluat de la 13,76 miliarde lei în T1 2019 la 17,61 miliarde lei în T1 2020, indicele de preț fiind de 5,5 ( efectul pe PIB a fost de -0,4 pp).

Posibil să fie vreo chestiune de încadrare statistică, deoarece la consumul final colectiv al administrației publice apare un ritm de creștere în volum de 13% ( firesc în pandemie), dar o majorare nominală de la 24,67 miliarde lei la doar 26,11 miliarde lei, în condițiile unor prețuri majorate cu 5,6%.

În fine, influența variaţiei stocurilor s-a mutat de la +2pp în varianta provizorie 1 la -0,9 pp în varianta provizorie 2, pentru a acomoda modificările în cheltuielile administrației publice și, mai ales, pe partea de schimburi externe, unde influența exportului net a fost reașezată de la -3,2 pp la -2,2 pp ( influența exporturilor de la -2,8 la doar -0,6 iar cea a importurilor de la 0,4 pp la 1,6 pp).

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 7.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult