fbpx

Europa

”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Locuirea în UE – România, cu cele mai aglomerate locuințe și cu facilități amânate de constrângerile bugetare

România este țara din UE cu cea mai mare pondere a persoanelor care locuiesc în condiții de supraaglomerare, potrivit datelor publicate pentru anul 2019 de… Mai mult

10.01.2021

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

de Marin Pana , 7.7.2020

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea nominală realizată a fost reevaluată foarte puțin în jos, de la 216,26 miliarde lei la 215,97 miliarde lei, adică un minus de circa 300 de milioane de lei.

Proporția de la ajustarea rezultatelor nominale a fost păstrată și la transformarea în valori ajustate sezonier (de la 272,42 miliarde lei la 272,07 miliarde lei, astfel încât s-au păstrat valorile de creștere menționate, precum și avansul ( surprinzător) de 0,3% în raport cu trimestrul IV al anului anterior. Menționăm că ajustarea este necesară pentru comparabilitate deoarece, în mod uzual, T1 contribuie nu cu un sfert ci cu o cincime la rezultatul anual.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2020, cu observaţia că, din nou, au avut loc destul de multe reaşezări între trimestrele prezentate în comunicatul actual, comparativ cu valorile publicate anterior:

De remarcat faptul că în ultimii ani, performanța cea mai ridicată s-a obținut, chiar și fără să intervină o criză de magnitudinea celei induse de pandemie, în primul trimestru al anului. Apoi, rezultatele ajustate și comunicate ca atare la Eurostat sunt în general pe scădere, dar referința la valorile brute, de dinainte de ajustare pare a fi mai bună ca orientare pentru rezultatul final. Excepția din T4 2019 arată că am fost prinși într-un moment nefavorabil, în care încercam să ieșim din tendința de încetinire a economiei.

Schimbări de esență în structura de formare a PIB

Pe partea de formare a PIB, se conturează o schimbare majoră în structura creşterii. Comerțul a trecut pe primul loc înlocuind industria, aflată în încetinire vizibilă la volumul realizat, -5,9% în T1 2020, pe un indice de preț surprinzător de mare (+7,3) şi cu o contribuţie negativă de 1,2 puncte procentuale la avansul PIB.

De reținut, criza Covid, al cărei efect s-a resimțit doar în ultimele două săptămâni ale primului trimestru al anului, nu a făcut decât să accentueze un declin preexistent, ceea ce a condus la situația inedită de la ultima criză încoace de a avea un rezultat mai mic chiar în termeni nominali față de același trimestru al anului anterior ( de la 42,58 miliarde lei la 42,11 miliarde lei).

Din păcate, trebuie semnalat şi un domeniu care, desi nu a fost afectat direct  (precum la criza anterioară) nu a contribuit după calculul statistic la avansul economiei, cel de intermedieri financiare şi asigurări. Cu un volum de activitate situat la -1,3% și cu un indice de preț de 8,6, nivel maxim pe economie, încă e bine că influența sa a fost nulă pe creșterea economică.

Comerţul și-a majorat cota în formarea PIB la 20,8% (în varianta provizorie 1 era chiar la 21%) dar contribuția sa la rezultatul economic a fost de un punct procentual, față de 1,4 pp în același trimestru al a nului trecut. Una peste alta, e bine că avem cerere dar dacă nu o susținem cu producția internă nu facem decât să tot încetinim avansul economic și să ne creeăm dezechilibre pe partea de deficite.

Rezultatul relativ bun și salvarea performanței de ansamblu a economiei au venit din trei direcții: construcții (+23,3% în volum, performanță excepțională favorizată însă de efectul de bază), informații și comunicații (+14,2%) și activități profesionale, servicii suport etc.(+10,5%). Aceste segmente din zona de creștere cu două cifre au cumulat ca efect asupra PIB întreaga creștere economică pe T1 2020.

O mențiune specială se cuvine, în cazul construcțiilor. Indicele de preț de doar 0,3, regăsit mai vag în indicele de 2,0 de la tranzacții imobiliare (și, fără alte comentarii, absent la vânzare), de fapt SINGURUL care a tras în jos prețurile din economie până la deflatorul de doar 4,0 și a permis, implicit, obținerea nivelulului de +2,4% pentru performanța PIB. Doar că, atenție, tocmai prin efect de bază, această ispravă nu va mai putea fi repetată la anul.

O ajustare substanțială a stocurilor

În ce privește utilizarea PIB, majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu două puncte şi jumătate din rezultatul de 2,4%. O evoluţie pozitivă (mai mult decât dublată la revizuirea datelor primare) a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă (+13,1%), cu o influenţă pozitivă de +2 pp.

De remarcat scăderea în volum a consumul final individual al administrațiilor publice, de -4,9% (în principiu, evoluție lăudabilă) , în condițiile în care realizările în prețuri curente au evoluat de la 13,76 miliarde lei în T1 2019 la 17,61 miliarde lei în T1 2020, indicele de preț fiind de 5,5 ( efectul pe PIB a fost de -0,4 pp).

Posibil să fie vreo chestiune de încadrare statistică, deoarece la consumul final colectiv al administrației publice apare un ritm de creștere în volum de 13% ( firesc în pandemie), dar o majorare nominală de la 24,67 miliarde lei la doar 26,11 miliarde lei, în condițiile unor prețuri majorate cu 5,6%.

În fine, influența variaţiei stocurilor s-a mutat de la +2pp în varianta provizorie 1 la -0,9 pp în varianta provizorie 2, pentru a acomoda modificările în cheltuielile administrației publice și, mai ales, pe partea de schimburi externe, unde influența exportului net a fost reașezată de la -3,2 pp la -2,2 pp ( influența exporturilor de la -2,8 la doar -0,6 iar cea a importurilor de la 0,4 pp la 1,6 pp).

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 7.7.2020

Lăsați un comentariu


Europa

SUA post-Trump: Cum percep europenii America lui Joe Biden – studiu ECFR

Victor Bratu

Americanii au un nou președinte, dar nu și o țară nouă. În timp ce majoritatea cetățenilor europeni se bucură că alegerile din SUA au fost… Mai mult

Stiri

Noile categorii de angajați introduse în etapa a II-a a campaniei de vaccinare

Vladimir Ionescu

Guvernul va adopta o Hotărâre ce va include noi categorii sociale și profesionale în rândul populației ce se poate vaccina anti-Covid în etapa a doua… Mai mult

Europa

CEDO condamnă statul român pentru procedura de recunoaștere a schimbării de sex

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România, cu unanimitate, pentru încălcarea dreptului la viaţa privată în cazul a două persoane cărora autoritățile naționale… Mai mult

Stiri

Autocolantele pentru promovarea PMB pe autobuze vor fi înlocuite cu reclame comerciale

Vladimir Ionescu

Mijloacele de transport în comun ale STB nu vor mai avea autocolante de promovarea a Primăriei Capitalei. Pe respectivele spații, a explicat primarul general, Nicușor… Mai mult

Stiri

Ministrul Energiei renunță la promisiunile făcute consumatorilor de electricitate după liberalizare. Furnizorii nu mai sunt obligați la reduceri de preț

Adrian N Ionescu

Autoritatea în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care ignoră dorințele ministrului Energiei privind facilitățile trecerii consumatorilor casnici la ofertele… Mai mult

Stiri

România în grupa țărilor cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacție la pandemie – studiu Banca Mondială

Vladimir Ionescu

Un studiu recent al Băncii Mondiale analizează acțiunile întreprinse în sectorul financiar de autoritățile din 154 de țări și alte jurisdicții, ca răspuns la actuala… Mai mult

Stiri

Amenzi de aproape 26,6 mil. euro pentru 31 de companii de pe piața lemnului

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenței a sancționat cu amenzi în valoare totală de 129.684.823 lei (aproximativ 26,6 milioane euro) 31 de companii care își desfășoară activitatea pe piața… Mai mult