fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

de Marin Pana , 7.7.2020

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea nominală realizată a fost reevaluată foarte puțin în jos, de la 216,26 miliarde lei la 215,97 miliarde lei, adică un minus de circa 300 de milioane de lei.

Proporția de la ajustarea rezultatelor nominale a fost păstrată și la transformarea în valori ajustate sezonier (de la 272,42 miliarde lei la 272,07 miliarde lei, astfel încât s-au păstrat valorile de creștere menționate, precum și avansul ( surprinzător) de 0,3% în raport cu trimestrul IV al anului anterior. Menționăm că ajustarea este necesară pentru comparabilitate deoarece, în mod uzual, T1 contribuie nu cu un sfert ci cu o cincime la rezultatul anual.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2020, cu observaţia că, din nou, au avut loc destul de multe reaşezări între trimestrele prezentate în comunicatul actual, comparativ cu valorile publicate anterior:

De remarcat faptul că în ultimii ani, performanța cea mai ridicată s-a obținut, chiar și fără să intervină o criză de magnitudinea celei induse de pandemie, în primul trimestru al anului. Apoi, rezultatele ajustate și comunicate ca atare la Eurostat sunt în general pe scădere, dar referința la valorile brute, de dinainte de ajustare pare a fi mai bună ca orientare pentru rezultatul final. Excepția din T4 2019 arată că am fost prinși într-un moment nefavorabil, în care încercam să ieșim din tendința de încetinire a economiei.

Schimbări de esență în structura de formare a PIB

Pe partea de formare a PIB, se conturează o schimbare majoră în structura creşterii. Comerțul a trecut pe primul loc înlocuind industria, aflată în încetinire vizibilă la volumul realizat, -5,9% în T1 2020, pe un indice de preț surprinzător de mare (+7,3) şi cu o contribuţie negativă de 1,2 puncte procentuale la avansul PIB.

De reținut, criza Covid, al cărei efect s-a resimțit doar în ultimele două săptămâni ale primului trimestru al anului, nu a făcut decât să accentueze un declin preexistent, ceea ce a condus la situația inedită de la ultima criză încoace de a avea un rezultat mai mic chiar în termeni nominali față de același trimestru al anului anterior ( de la 42,58 miliarde lei la 42,11 miliarde lei).

Din păcate, trebuie semnalat şi un domeniu care, desi nu a fost afectat direct  (precum la criza anterioară) nu a contribuit după calculul statistic la avansul economiei, cel de intermedieri financiare şi asigurări. Cu un volum de activitate situat la -1,3% și cu un indice de preț de 8,6, nivel maxim pe economie, încă e bine că influența sa a fost nulă pe creșterea economică.

Comerţul și-a majorat cota în formarea PIB la 20,8% (în varianta provizorie 1 era chiar la 21%) dar contribuția sa la rezultatul economic a fost de un punct procentual, față de 1,4 pp în același trimestru al a nului trecut. Una peste alta, e bine că avem cerere dar dacă nu o susținem cu producția internă nu facem decât să tot încetinim avansul economic și să ne creeăm dezechilibre pe partea de deficite.

Rezultatul relativ bun și salvarea performanței de ansamblu a economiei au venit din trei direcții: construcții (+23,3% în volum, performanță excepțională favorizată însă de efectul de bază), informații și comunicații (+14,2%) și activități profesionale, servicii suport etc.(+10,5%). Aceste segmente din zona de creștere cu două cifre au cumulat ca efect asupra PIB întreaga creștere economică pe T1 2020.

O mențiune specială se cuvine, în cazul construcțiilor. Indicele de preț de doar 0,3, regăsit mai vag în indicele de 2,0 de la tranzacții imobiliare (și, fără alte comentarii, absent la vânzare), de fapt SINGURUL care a tras în jos prețurile din economie până la deflatorul de doar 4,0 și a permis, implicit, obținerea nivelulului de +2,4% pentru performanța PIB. Doar că, atenție, tocmai prin efect de bază, această ispravă nu va mai putea fi repetată la anul.

O ajustare substanțială a stocurilor

În ce privește utilizarea PIB, majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu două puncte şi jumătate din rezultatul de 2,4%. O evoluţie pozitivă (mai mult decât dublată la revizuirea datelor primare) a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă (+13,1%), cu o influenţă pozitivă de +2 pp.

De remarcat scăderea în volum a consumul final individual al administrațiilor publice, de -4,9% (în principiu, evoluție lăudabilă) , în condițiile în care realizările în prețuri curente au evoluat de la 13,76 miliarde lei în T1 2019 la 17,61 miliarde lei în T1 2020, indicele de preț fiind de 5,5 ( efectul pe PIB a fost de -0,4 pp).

Posibil să fie vreo chestiune de încadrare statistică, deoarece la consumul final colectiv al administrației publice apare un ritm de creștere în volum de 13% ( firesc în pandemie), dar o majorare nominală de la 24,67 miliarde lei la doar 26,11 miliarde lei, în condițiile unor prețuri majorate cu 5,6%.

În fine, influența variaţiei stocurilor s-a mutat de la +2pp în varianta provizorie 1 la -0,9 pp în varianta provizorie 2, pentru a acomoda modificările în cheltuielile administrației publice și, mai ales, pe partea de schimburi externe, unde influența exportului net a fost reașezată de la -3,2 pp la -2,2 pp ( influența exporturilor de la -2,8 la doar -0,6 iar cea a importurilor de la 0,4 pp la 1,6 pp).

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 7.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult

Stiri

Conducere militară la Direcția de Sănătate Publică București

Mariana Bechir

Generalul medic Ionel Oprea (foto), secretar de stat în Ministerul Sănătății, cel care a preluat coordonarea sistemul sanitar din județul Suceava la începutul epidemiei de… Mai mult

Europa

SUA: Numărul de șomeri noi a scăzut în ultima săptămână, dar economia este departe de revenire

Vladimir Ionescu

Numărul cererilor de șomaj din SUA a scăzut în această săptămână la cel mai redus nivel de la începutul pandemiei, în martie, oferind o rază… Mai mult

Europa

Evoluția exporturilor și a industriei din Germania confirmă o potențială revenire în ”V”

Vladimir Ionescu

Cele mai recente date cu privire la evoluția economiei germane indică o revenire în ”V”, cel puțin pentru moment, principala îngrijorare fiind legată de măsura… Mai mult

Stiri

Guvernul prioritizează marile investiții pentru a le face loc în proiectul de buget 2021. Marile scăpări ale listei: nimic pentru Autostrada Unirii sau proiecte Green Deal

Victor Bratu

Guvernul discută vineri un memorandum al Ministerului de Finanțe, care cere aprobarea modului în care au fost prioritizate proiecte de ”investiții publice semnificative” pentru a… Mai mult