Noul Contract – cadru atribuie asistenței primare rolul important de prevenție și de depistare precoce a principalelor boli cronice, cu impact major în sănătatea publică. În timp, această schimbare de paradigmă va duce la îmbunătățirea stării de sănătate a populației și la diminuarea presiunii exercitate asupra sistemului spitalicesc, cel mai mare consumator de resurse, a explicat Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la Conferința CDG: Speranța de viață sănătoasă și productivitatea în economie – problema României.
„Studiile internaționale relevă că sistemul de sănătate, în determinismul acesta plurifactorial, poate contribui cu cel mult 10% – 12% în starea de sănătate a unei populații. Prin urmare, oricât de mulți bani am investi în Sănătate, până nu ne modificăm stilul de viață, până nu ne modificăm comportamentul alimentar, modul de petrecere a timpului liber și nu renunțăm diverși factori de risc, starea de sănătate a populației, vorbind la nivel macro, nu se va putea îmbunătăți”.
De aceea, este esențial segmentul de prevenție, care acum a fost transferat medicilor de familie, a explicat președinta CNAS: Începând de anul acesta, „s-a atribuit asistenței primare acel rol foarte important de prevenție și de depistare precoce a principalelor boli cronice, cu impact major în sănătatea publică, dar și rolul de identificare și consiliere asupra principalilor factori de risc individuali. Este vorba despre introducerea unor mecanisme de plată a medicilor de familie care să stimuleze aceste consultații de prevenție”.
În momentul de față, sistemul spitalicesc consumă jumătate din fondurile cheltuite, fiind cel mai mare consumator de resurse. „Prin prevenția, după câțiva ani de aplicare a acestor programe, de activitate nouă la cabinetele medicilor de familie, lucrurile vor căpăta o altă turnură, a declarat Adela Cojan.
Rezultatele programelor de profilaxie și de prevenție nu se arată într-un an sau doi, evaluarea fiind făcută după după cinci sau 10 ani de desfășurare a acestor activități, a explicat președinta CNAS, care a adăugat: „Dacă consultațiile de prevenție au reprezentat 2% anul trecut din totalul consultaților, targetul pentru primul an de implementare a acestor măsuri de dezvoltare a asistenței medicale primare este să se ajungă la cel puțin 20% din totalul consultațiilor destinate acestor servicii de medicină preventivă”, a declarat Adela Cojan.
Asigurați puțini și contribuții mici
În momentul acesta sunt asigurate în sistemul public aproximativ 6,5 milioane de persoane asigurate, dar numărul beneficiarul acestor cheltuieli este mult mai mare. întrucât legislația a permis includerea tot mai multor categorii de persoane ca având calitatea de asigurat fără plata contribuției.
De aceea, procentele din PIB alocate Sănătății sunt dintre cele mai mici din Europa.
Această situație, a explicat președinta CNAS se combină și cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de contribuție din veniturile realizate de cei asigurați – 10%, comparativ cu media UE, de peste 14%, a mai explicat președinta CNAS.
Anul trecut, CNAS a finanțat 15 programe naționale de sănătate curative, introduse în urmă cu 0 – 15 ani pentru a putea sprijini din punct de vedere financiar și a ajuta la decontarea medicamentelor și materialelor sanitare foaret costisitoare. „Anul trecut, 20 – 22% din banii Sănătății s-au orientat către decontarea acestor medicamente și materiale sanitare care ajută tratamentul curativ al pacienților incluși în programul de boli cardiovasculare. Peste 32.000 de persoane au beneficiat de aceste materiale”, a mai adăugat Adela Cojan, președinta CNAS.
****
