Schema de sprijinire a refugiaților ucraineni, așa-numitul program 50/20 (50 lei pe zi pentru chirie și 20 de lei pentru hrana zilnică a fiecărui refugiat) va fi înlocuit de o sumă forfetară, de 2.000 de lei, acordată cel mult patru luni consecutive.
Modificarea a fost operată printr-o OUG aprobată în ședința de miercuri a Guvernului.
Măsura este aplicabilă începând cu luna mai a acestui an și va fi prelungită până la sfârșitul anului, în condițiile și conform unui mecanism ce urmează a fi stabilite.
”Actul normativ stabileşte posibilitatea acordării unei sume forfetare lunare, pentru o sigură perioadă de maximum 4 luni consecutive, începând cu data de 1 mai 2023, în vederea acoperirii cheltuielilor cu hrana şi cazarea pe teritoriul României, pentru familiile dar şi pentru persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382. Cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumelor respective vor fi stabilite printr-o hotărâre de Guvern”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
”Sprijinul financiar, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, va fi acordat şi după îndeplinirea perioadei de 4 luni consecutive, până la sfârşitul anului 2023, pentru persoanele din categoriile vizate de actul normativ, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului”, a mai spus Dan Cărbunaru.
Mădălina Turza, secretar de stat în Cancelaria prim-ministrului, declara în urmă cu 10 zile că, prin reconfigurarea programului, autoritățile îi ajută pe migranții din țara vecină să devină independenți în România și să se integreze. Mădălina Turza spunea că autoritățile urmăresc prin aceste modificări ca, „în cel mai scurt timp, refugiaţii din Ucraina care sunt capabili (…) să muncească, să înceapă să acceseze piaţa muncii din România”.
Cum este motivată în OUG schimbarea ajutorului acordat refugiaților ucraineni – se recunoaște că formula actuală a dus la scumpirea speculativă a chiriilor și la fraude
OUG prezintă în preambul motivele ce au dus la noua schemă de ajutor:
- constrângerile bugetare: Raportat la capacitățile bugetare pe care România trebuie să le asigure pentru îndeplinirea implementării măsurilor de sprijin şi asistenţă umanitară pentru cetățenii ucraineni care se află pe teritoriul țării noastre și care constau în acoperirea cheltuielilor de cazare,
- scumpirea speculativă a chiriilor: Având în vedere faptul că modalitatea prin care este stabilită, în prezent, acordarea de sprijin presupune accesarea fondurilor de către persoanele fizice care pun, la dispoziția acestora, spații locative cu destinația de locuință, aspect care creează premisele unor dezechilibre sub aspectul ofertei și, implicit, a nivelului cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să acceseze această modalitate locativă,
- fraudarea ajutorului: Luând în considerare faptul că modalitatea actuală de sprijin prezintă carențe, fiind identificate riscuri de eludare a legii și, implicit, de creare a unor premise prin care scopul urmărit de statul
român pe problematica acordării unor măsuri de ajutor în ceea ce privește străinii sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina aflați pe teritoriul României, să nu fie atins.
Fondurile cheltuite cu programul de sprijinire a refugiaților ucraineni
În România erau stabiliți aproximativ 109.000 de refugiați ucraineni, în martie, din peste trei milioane care au tranzitat țara noastră, de la declanșarea războiului. Pentru toate persoanele care au beneficiat de aceste ajutoare, de la izbucnirea războiului, în februarie 2022, Guvernul a plătit 750 de milioane de lei, bani ce au ajuns la persoane fizice şi firme care au cazat refugiații.
Fondurile sunt acordate printr-un mecanism de decontare din fonduri europene, prin Programul Operațional capital Uman (POCU). În acest scop, în cadrul POCU s-a creat o nouă Axă prioritară – AP9, cu o valoare de 100 milioane euro. Valoarea totală a schemei este de 118 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt asigurați din Fondul social european, iar diferența din bugetul de stat.
Întârzieri la plata cazării
Proprietarii de locuințe au anunțat în luna martie că Executivul a întârziat mai mult de două luni plata chiriilor pentru refugiați.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, instituția prin care banii ajung către primării și apoi la proprietari, a explicat că ultima plată s-a făcut în februarie, după adoptarea hotărârii de guvern prin care sumele alocate pentru 2022 au fost suplimentate cu 158,1 milioane lei, fonduri aferente chiriilor din luna decembrie.
Fraude cu astfel de ajutoare – cazări fictive
Peste 200 de percheziții au loc vineri în șapte județe din România, într-un dosar în care există suspiciunea mai multe persoane au declarat în fals găzduirea unor refugiați ucraineni pentru a beneficia de aceste ajutoare. Prejudiciul din acest dosar s-ar ridica la peste două milioane de euro.
Ancheta vizează persoane fizice, dar și funcționari publici care au posibilă fraudarea programului. Conform investigațiilor, acești români se fac vinovați de obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
****
