România va oferi în continuare bani pentru cazarea refugiaților din Ucraina, însă măsurile de sprijin vor fi condiționate de dobândirea unui statut legal în România, de căutarea activă a unui loc de muncă și apoi de angajare, precum și de înscrierea copiilor într-o formă de învăţământ din sistemul de educaţie românesc.
Detaliile privind regândirea protecției temporare acordate ucrainenilor care au fugit de războiul din țara lor au fost oferite luni, la Prima News, de coordonatorul strategic pentru asistență umanitară, Mădălina Turza, secretar de stat în Cancelaria prim-ministrului. Prin reconfigurarea programului, spune oficialul, autoritățile îi ajută pe migranții din țara vecină să devină independenți în România.
„Sunt elemente care stau la baza oricărui program de integrare”
Mădălina Turza a explicat că autoritățile urmăresc prin aceste modificări ca, „în cel mai scurt timp, refugiaţii din Ucraina care sunt capabili (…) să muncească, să înceapă să acceseze piaţa muncii din România”:
“Nu tăiem acest program de susţinere a cazării şi de protecţie a refugiaţilor până la urmă, ci vorbim de o regândire a lui, în sensul în care se oferă în continuare sume realiste de bani pentru acoperirea costurilor unei chirii decente, însă acest pachet de sprijin vine corelat cu o serie de condiţii şi anume: dobândirea unui statut legal în România, de protecţie temporară, demonstrarea faptului că fac demersuri susţinute de a-şi găsi un loc de muncă, ulterior că s-au angajat şi înscrierea copiilor într-o formă de învăţământ din sistemul de educaţie românesc. Acestea sunt principalele elemente care stau la baza oricărui program de integrare, iar noi ne dorim ca în cel mai scurt timp refugiaţii din Ucraina care sunt capabili să facă aceste lucruri şi să muncească, să înceapă să acceseze piaţa muncii din România. Aceste măsuri nu se aplică persoanelor vulnerabile, asta înseamnând persoane peste 65 de ani, care nu mai pot munci, persoane cu dizabilităţi, care vor beneficia în continuare de sprijin pentru cazare”, a declarat Mădălina Turza.
Mădălina Turza: „Suntem, se pare, una din ultimele, dacă nu ultima ţară, care mai oferă” plata chiriei pe piaţa liberă
Conform consilierului de stat Mădălina Turza, România a oferit unul din cele mai ample programe de cazare pentru refugiaţii din Ucraina:
“România a oferit de la începutul conflictului unul din cele mai ample programe de cazare şi masă refugiaţilor din Ucraina care au venit la noi şi suntem, se pare, una din ultimele, dacă nu ultima ţară care mai oferă încă acest program care pune la dispoziţie refugiaţilor cazare, plata chiriei pe piaţa liberă. De la începutul acestui program, adică din luna martie anului trecut s-au cheltuit în jur 110 – 120 de milioane de euro pentru susţinerea acestui program şi implicit pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina pe piaţa liberă. Aici au fost cazaţi zeci de mii de ucraineni şi sunt încă, atât dintre cei care au plecat din ţară la un moment dat, cât şi cei care se află azi în România, cu excepţia anumitor persoane vulnerabile care se află în centre de tranzit ale autorităţilor locale. Evident, că ne dorim în primul rând ca la un an distanţă de la începerea acestui conflict şi de când refugiaţii din Ucraina sunt susţinuţi de la bugetul de stat să trecem într-o nouă etapă”.
Cum ar putea arăta sprijinul – ajutoarele acordate direct refugiaților, nu proprietarilor de locuințe
Programul României pentru sprijinul refugiaţilor din Ucraina va fi modificat și prevede că ucrainenii care îşi vor găsi un loc de muncă şi îşi vor înscrie copiii la şcoli din România vor beneficia lunar, până la sfârșitul anului, de 2.000 de lei pe familie, bani care vor fi dați direct refugiaţilor, nu proprietarilor de locuințe care îi cazează, potrivit unor detalii oferite acum câteva zile de Mădălina Turza.
În prezent, refugiații ucraineni sunt sprijiniți prin programul „50/20”, care se derulează din martie 2022. Astfel, refugiații ucraineni beneficiază de 20 de lei pe zi pentru mâncare și de 50 de lei pe zi pentru cazare, însă banii de cazare sunt plătiți direct la proprietarii locuințelor în care refugiații stau cu chirie, ceea ce a dus la creșteri importante ale chiriilor, dar și la o serie de fraude.
Datele oficiale arată că beneficiau de acest program aproximativ 78.000 de ucraineni, în luna martie.
Fondurile cheltuite cu programul de sprijinire a refugiaților ucraineni
În România erau stabiliți aproximativ 109.000 de refugiați ucraineni, în martie, din peste trei milioane care au tranzitat țara noastră, de la declanșarea războiului. Pentru toate persoanele care au beneficiat de aceste ajutoare, de la izbucnirea războiului, în februarie 2022, Guvernul a plătit 750 de milioane de lei, bani ce au ajuns la persoane fizice şi firme care au cazat refugiații.
Fondurile sunt acordate printr-un mecanism de decontare din fonduri europene, prin Programul Operațional capital Uman (POCU). În acest scop, în cadrul POCU s-a creat o nouă Axă prioritară – AP9, cu o valoare de 100 milioane euro. Valoarea totală a schemei este de 118 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt asigurați din Fondul social european, iar diferența din bugetul de stat.
Întârzieri la plata cazării
Proprietarii de locuințe au anunțat în luna martie că Executivul a întârziat mai mult de două luni plata chiriilor pentru refugiați.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, instituția prin care banii ajung către primării și apoi la proprietari, a explicat că ultima plată s-a făcut în februarie, după adoptarea hotărârii de guvern prin care sumele alocate pentru 2022 au fost suplimentate cu 158,1 milioane lei, fonduri aferente chiriilor din luna decembrie.
Fraude cu astfel de ajutoare – cazări fictive
Peste 200 de percheziții au loc vineri în șapte județe din România, într-un dosar în care există suspiciunea mai multe persoane au declarat în fals găzduirea unor refugiați ucraineni pentru a beneficia de aceste ajutoare. Prejudiciul din acest dosar s-ar ridica la peste două milioane de euro.
Ancheta vizează persoane fizice, dar și funcționari publici care au posibilă fraudarea programului. Conform investigațiilor, acești români se fac vinovați de obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
****
