În UE, plus Norvegia și Elveția, au fost depuse anul trecut aproape un milion de cereri de azil (966.000), un record după criza migranților din 2015 și 2016, conform datelor Agenţiei UE pentru azil (AUEA). Numărul nu cuprinde cei aproximativ patru milioane de ucraineni care beneficiază de protecție temporară în statele UE. Situația cea mai gravă este în Germania, unde presiunea este chiar peste ceea ce s-a înregistrat în intervalul de vârf din 2016, scrie Financial Times.
Numărul reprezintă o creștere semnificativă față de 2021, cu aproximativ 50%, și se datorează în parte eliminării restricțiilor legate de COVID-19, dar conflictelor și insecurității alimentare din regiunile din care provin solicitanții de protecție internațională de pe teritoriul UE.
În 2015-2016, la apogeul crizei refugiaţilor în Europa, provocată mai ales de conflictul din Siria, numărul solicitanţilor de azil a atins 1,3 milioane (în 2015) şi 1,2 milioane (în 2016).
Activarea Directivei privind protecția temporară a permis deschiderea unei proceduri care nu necesită o examinare individuală a nevoilor de protecție a prevenit colapsul sistemelor de azil din Europa, se arată în analiza AUEA. Chiar și așa, cele cinci milioane de persoane (ucraineni și migranți din alte state terțe) care au solicitat protecție în Europa au pus sub o presiune considerabilă sistemele naționale din țările unde s-au stabilit.
În 2022, numărul cererilor de azil din partea minorilor neînsoţiţi a fost de 43.000, cel mai ridicat de după 2015.
Aplicanții din Turcia, al 3-lea cel mai larg grup
Cei mai numeroşi solicitanţi de azil sunt în continuare sirienii (132.000) şi afganii (129.000), urmaţi de turci (55.000).
Cu un număr mai mult decât dublu, solicitanții turci (55.000) au devenit al treilea grup ca mărime și sunt urmați de venezueleni (51.000) și columbieni (43.000), cu de trei ori mai multe cereri decât în 2021.
Rata de recunoaștere în UE+ a fost de 40 % în 2022, în creștere cu cinci puncte procentuale față de 2021 și cea mai mare din ultimii cinci ani. Dintre cei doi din cinci solicitanți care au primit o decizie pozitivă în prima instanță, aproximativ 147.000 au obținut statutul de refugiat, iar 106.000 au primit protecție subsidiară.
Ratele de recunoaștere a nevoii de protecție internațională au fost deosebit de ridicate pentru sirieni, bieloruși și ucraineni. Rate de recunoaștere deosebit de scăzute (sub 4%) s-au înregistrat pentru cetățenii din India, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Vietnam, Tunisia, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Nepal.
Germania – se repetă criza refugiaților din 2015
Germania se confruntă cu o criză a refugiaților la o scară mai mare decât în 2015-16, când aproape un milion de solicitanți de azil au pătruns în țară, spun oficiali de la Berlin citați de FT.
„Problema este acum mai mare decât era în momentul de vârf al anului 2016”, spune Reinhard Sager, președintele Asociației Districtelor Germane, în contextul în care refugiații ucraineni se adaugă unui număr mari de migranți din alte zone, dar și celor deja intrați anterior în țară.
Starea de spirit din țară riscă să se schimbe radical, este de părere Peter Beuth, ministrul de Interne al regiunii Hesse. El a cerut Berlinului să facă mai mult pentru a reduce numărul de migranți prin accelerarea deportării în țara d eorigine a solicitanților de azil cărora li s-au respins aplicațiile.
Comparațiile cu 2015 – 2016 ar putea provoca fiori recu pe coridoarele puterii de la Berlin, iar situația ar putea devebi o provocare uriașă pentru cancelarul Olaf Scholz. Sosirea a sute de mii de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa de a plasat guvernul predecesoarei sale Angela Merkel în centrul uneia dintre cele mai mari crize politice, a dus la tensionarea relațiilor Germaniei cu vecinii săi europeni și a alimentat ascensiunea formațiunii Alternativa pentru Germania, cel mai de succes partid de extremă-dreaptă al țării de după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie FT.
***
Urmărește-ne pe Google News
