Institutul Național de Statistică a confirmat scăderea economică pe anul 2020 la nivelul de -3,9%, deşi valoarea PIB a fost majorată cu circa 1,7 miliarde de lei în a doua varianta provizorie dată publicităţii. De reținut, valoarea nominală a rămas marginal sub cea anunțată pentru 2019 (1.055.548,8 miliarde lei față de 1.058.190,3 miliarde lei, respectiv -0,25%).
Datele comunicate anterior au fost revizuite, atât pentru seria brută cât și pentru cea ajustată sezonier (și comunicată la Eurostat pentru comparabilitate), dar nu au apărut schimbări importante față de raportările anterioare. Situaţia la zi se prezintă după cum se vede în tabel, cu observaţia că evoluția consemnată pentru 2020 a rămas la un nivel mai bun decât în marea majoritatea a țărilor UE.
Dacă se face trimitere la evoluţia de la un trimestru la altul (serie ajustată sezonier pentru comparabilitate), rezultatul revizuit de INS arată un recul puternic doar în T2 2020, urmat de o revenire la ritmuri relativ ridicate pe final de an. Din păcate, impactul inițial al pandemiei de coronavirus nu a fost încă recuperat (-2,4% T4 2020 față de T1 2020).
Destul de bizar, deși în termeni procentuali nu s-a modificat nimic între cele două variante provizorii, diferența pozitivă în ceea ce privește rezultatul final al PIB 2020 a apărut din combinarea creșterii după recalculare pe T1 (+3,36 miliarde lei) și diminuării față de raportările inițiale pentru T4 (-1,95 miliarde lei), în timp ce valorile pentru T2 și T3 au rămas aproape neschimbate.
Industria și agricultura au dat două treimi din contribuţia la scăderea PIB
Ponderea industriei în formarea PIB a scăzut cu peste două puncte procentuale, sub pragul de 20%, cea mai joasă performanță din ultimii ani după a scădere de -9,1% a volumului fizic al producției. De aici a rezultat aproape jumătate din scăderea economică de anul trecut. În agricultură, rezultatul a fost încă și mai slab (-16,2%), importanța acestui sector economic s-a dus la doar 3,9% din total iar efectul pe PIB a fost de -0,7pp. Împreună, cele două sectoare au determinat două treimi din scăderea PIB.
Afectat puternic de situația din HoReCa, deși a rămas în permanență pe plus față de anul precedent la vânzările de mărfuri, comerțul a înregistrat o scădere de -5,2% în volum, cu un efect de -0,9pp pe PIB. I s-a adăugat reculul major (-24,4%) din activitățile de spectacole și recreative, reparații etc., impactul pe avansul economic fiind de -0,8 pp.
O îmbunătățire a performanței economice de ansamblu a venit din partea a sectorului de construcții (+10% în expresie fizică) și a celui de informații și comunicații (+10,4%), fiecare cu efect pozitiv de 0,6 pp pe evoluția PIB. De reținut scăderea de -1,4% pe segmentul intermedierilor financiare și asigurărilor, aflat la coada formării PIB și cu efect nul pe creșterea economică.
În fine, datele arată că trendul pe 2020 al comerțului cu străinătatea a fost nefavorabil, în condiţiile în care ritmul de scădere al exporturilor (-9,7%) s-a situat sub cel al importurilor (-5,1%). Din păcate, criza economică aferentă pandemiei a venit într-un moment în care încercam să mai diminuăm dezechilibrul comercial iar efectul negativ a fost de -1,6 pp pe evoluția PIB.
NOTĂ IMPORTANTĂ a INS
Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale PIB trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică, legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua efectele asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate vor face obiectul unor revizuiri, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.”
