marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 mai, 2020

Prețurile producției industriale au fost în scădere semnificativă pe luna martie 2020 în toate țările membre UE. România a înregistrat cea mai mare diminuare față de luna ianuarie, când s-a aflat în fruntea „inflației  industriale” din Uniune, de peste patru puncte procentuale în doar două luni. Cauza principală a fost scăderea prețurilor la energie.

Pentru referință, vă prezentăm evoluțiile mai puțin sinuoase din regiunea noastră ( țările din Europa Centrală cu regim valutar de flotare a monedei națională plus colega de val de aderare, Bulgaria, legată în regim fix de euro și care a depus recent documentele necesare pentru adoptarea euro). Precum și situația din Zona Euro, împreună cu cele trei mari economii ale ei, totodată principali parteneri comerciali ai României.

Dacă ieftinirea energiei în UE era foarte vizibilă ( -11,3% indicele de preț sectorial), mai puțin evidentă a fost reducerea consemnată pe segmentul bunurilor intermediare, cele care sunt integrate în produsele finite și unde România are concentrată o mare parte din exporturi, ceea ce nu ne poziționează foarte favorabil, mai ales în condițiile unei cereri mai scăzute.


Astfel, dacă la bunuri intermediare evoluția față de aceeași lună a anului precedent a fost negativă (-1,8% în Zona Euro și -1,7% pe ansamblul UE), toate celelalte segmente industriale au înregistrat creșteri moderate, rezultatul de ansamblu industria europeană fără partea de energie fiind ușor pe plus: 0,4%.

Datele publicate de INS simultan cu cele ale Eurostat prezintă un indice al prețurilor producției industriale (nu mult dar) diferit pentru România în martie 2020 față de martie 2019, respectiv +0,65%, cu o evoluție pozitivă pe piața internă (+1,07%) dar marginal negativă pe piața externă (-0,04%), după o scădere sincronă față de februarie de circa 1,1 puncte procentuale.

Comparativ cu situația pe media UE, la noi prețurile la energie au scăzut în același interval semnificativ mai puțin (-6,89% față de -10,7%) și, spre deosebire de scăderea din Europa (-1,7%), au rămas aproape stabile la bunuri intermediare (+0,02%). Bunurile de uz curent s-au scumpit cel mai mult în ambele cazuri, dar ritmul este dublu la noi.

În contextul în care cererea la majoritatea produselor va fi mai redusă ca urmare a epidemiei iar presiunea pe preț se va transla în bună parte de la consumator către furnizori, ne vom confrunta cu o potențială tendință de creștere a deficitului comercial, România fiind integrată preponderent în lanțuri de producție unde intră la mijloc între achiziția de utilaje și vânzarea de subansamble.


Pe piața internă, se vor manifesta tendințe opuse între majorarea unor prețuri la bunuri de consum de uz curent și diminuarea costurilor cu energia (combustibil pentru transport și facturi la utilități). Factorul decisiv pentru menținerea indicelui de inflație față de estimarea oficială din urmă cu câteva luni, va fi concretizat în politica de venituri.

Unde susținerea plății salariilor ( implicit a mediului de afaceri și a tentativei de revenire mai rapidă a economiei) de către stat va trebui mediată cu obligațiile antamate pe partea de majorare a pensiilor. Altminteri, ambele fiind tot forme de protecție socială realizate pe bază de fonduri obținute în bună parte din împrumuturi.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: